Boala cu o mie de fețe: Scleroza Multiplă, cea mai invalidantă afecțiune a adultului tânăr. Care sunt simptomele timpurii care apar cu mai mulți ani înainte de diagnosticarea bolii?

Peste 2.5 milioane de oameni sunt diagnosticați, la nivel mondial, cu Scleroză Multiplă, considerată a fi afecțiunea cu o mie de fețe, din cauza multitudinii de simptome care se manifestă diferit, în funcție de pacient.

Scleroza Multiplă este cea mai frecventă cauză de invaliditate a adultului tânăr, exceptând traumatismele. Atât simptomele bolii, cât și prejudecățile existente la nivelul societății, îi împing pe pacienți către o autoizolare accentuată.

În fiecare an, în data de 30 mai este marcată Ziua Mondială a Sclerozei Multiple, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la simptomele afecțiunii și la provocările cu care se confruntă pacienții. Descoperă care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă un pacient cu Scleroză Multiplă, urmărind experimentul social filmat cu camera ascunsă, realizat de Clinica Neuroaxis.

„Primul pas în diagnosticarea Sclerozei Multiple este ridicarea unei suspiciuni clinice rezonabile în baza manifestărilor. Simptomele, deși nu sunt patognomonice, ci se pot întâlni într-o multitudine de entități neurologice, întreg contextul, de pacient la vârstă de adult tânăr, cu un deficit neurologic focal, instalat subacut ridică suspiciunea de o afecțiune inflamatorie a sistemului nervos central, mai ales de Scleroză Multiplă, ținând cont de incidența mai ridicată, comparativ cu diagnosticele alternative. Stabilirea precoce a diagnosticului, cu inițierea unui tratament adecvat formei pacientului, influențează pozitiv evoluția și poate preveni sau încetini momentul de instalare a dizabilității”, afirmă dr. Alexandra Matei, medic specialist neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis.

Simptome de debut ale Sclerozei Multiple:

Tulburări senzitive

Simptomele includ amorțeli, furnicături, senzația de arsură și modificări ale percepției termice, cu localizări specifice indicând o afectare a sistemului nervos central și cu o evoluție, în cele mai multe cazuri, subacută ( evolutivă pentru mai mult de 24h). De asemenea, pot exista și manifestări de durată mai redusă. Un exemplu comun ar fi semnul Lhermitte, resimțit ca un șoc electric care pornește dinspre coloană către extremități la flexarea capului.

Tulburări bruște ale vederii

Nevrita optică (inflamația nervului optic) apare la 1 din 5 pacienți cu Scleroză Multiplă și poate fi unul dintre simptomele de debut. Aceasta se manifestă prin diminuare relativ bruscă de vedere unilaterală, cu perturbarea vederii colorate și durere la mișcarea globului ocular. De asemenea, vederea dublă (diplopia) și nistagmusul (mișcări ritmice și involuntare ale ochilor) sunt comune.

Inabilitatea la nivelul membrelor sau nesiguranță

Nesiguranța atât la nivelul membrelor superioare, cât și inferioare, poate reprezenta un simptom de debut. Aceasta poate fi secundară unor probleme de coordonare, sau de diminuare a forței musculare, cât și de natură vertiginoasă ( amețeală, de cele mai multe ori rotatorie), cu instabilitate secundară in deplasare.

Disfuncție sfincteriană

De asemenea, în faza incipientă a bolii, pacienții pot prezenta tulburări sfincteriene (urgență micțională, incontinență urinară, senzație de urinare incompletă) sau tulburări de dinamică sexuală (scăderea libidoului, disfuncții erectile).

Oboseala

Nu vorbim despre oboseala obișnuită pe care o resimțim după o zi sau o săptămână grea. Este o stare inexplicabilă de epuizare, disproporționată față de efortul depus în activitățile zilnice și care nu poate fi justificată de alte limitări fizice. Totodată, trebuie avut in vedere ca este un simptom nespecific, care poate avea multiple cauze sau cauze cumulate, atât care țin de diagnostic, cât si de factori externi.

Depresia

Un simptom asociat comun, pe care pană la două treimi din pacienții cu Scleroză Multiplă îl prezintă în evoluția bolii. Acesta poate avea cauze sau factori agravanți multipli, precum durerea, anxietatea, dizabilitatea și care la rândul sau poate avea impact negativ asupra statusului neurologic global si asupra aderenței la măsurile de tratament și monitorizare.

Tulburări cognitive

Tulburarea de atenție și concentrare, planificarea și luarea deciziilor pot deveni mai dificile. Mulți pacienți descriu aceste simptome ca pe o ceață mentală sau ca pe o dificultate, lentoare în desfășurarea anumitor activități cognitive ( spre exemplu, cu impact asupra performanței profesionale), comparativ cu un nivel anterior.

Este important de reținut că prezența acestor manifestări nu înseamnă automat un diagnostic de Scleroză Multiplă. Simptomele clasice ale acestei boli se regăsesc și în alte afecțiuni neurologice. Pentru diagnosticul de certitudine este necesar un proces complex și individualizat care implică mai multe etape și teste pentru a exclude alte afecțiuni, cât și pentru a susține diagnosticul de Scleroză Multiplă”, adaugă dr. Alexandra Matei.

Principalele metode folosite în diagnosticarea Sclerozei Multiple:

  • Istoricul medical: Medicul colectează informații detaliate despre simptomele pacientului, durata și frecvența acestora, și orice alte condiții medicale anterioare.
  • Examen neurologic: Medicul neurolog efectuează un examen complet pentru a evalua funcția nervilor cranieni, coordonarea, echilibrul, reflexele, forța musculară și funcția senzorială.
  • Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) :
  • RMN-ul este prima opțiune în evaluarea unui pacient cu suspiciune de boală demielinizantă, precum Scleroza Multiplă.
  • Analize de laborator: Analizele de laborator sunt efectuate pentru a exclude alte afecțiuni care au simptome similare cu cele ale Sclerozei Multiple (precum alte boli inflamatorii ale sistemului nervos central, boli autoimune sistemice cu manifestări neurologice si individualizat, neoplasmele primare ale sistemului nervos central sau sindroame paraneoplazice, boli genetice, tulburări metabolice, endocrinologice si neuroinfecții).
  • Puncție lombară cu examinarea lichidului cefalorahidian (LCR): Puncția lombară cu analiza lichidului cefalorahidian (LCR) este un instrument diagnostic important, atât pentru excluderea altor afecțiuni neurologice ( spre exemplu, în unele cazuri, patologii infecțioase), sau pentru probarea altor ipoteze care au markeri diagnostici din LCR ( anumite boli autoimune, paraneoplazice, sau neoplazice), cât si pentru completarea criteriilor de diagnostic pentru Scleroză Multiplă, dacă este necesar, sau ca argument suportiv în favoarea diagnosticului. Deși nu este necesară decât în anumite cazuri, această procedură poate oferi informații valoroase pentru confirmarea diagnosticului.

„E posibil ca vecinul tău, cel pe care copiii de la bloc îl strigă bețivul, să se clatine pentru că are Scleroză Multiplă. E posibil ca amica de la job care te-a rugat într-o zi să-i pui tu cerceii, de fapt, să nu și-i poată pune singură. E posibil ca mătușa ta preferată să nu fie doar uitucă, ci într-un stadiu incipient de demență.

Oamenii care trăiesc cu tulburări neurologice dau dovadă de o putere imensă zi de zi. Aceea de a trăi cea mai bună viață posibilă, cu afecțiunea lor. Dar și împreună cu noi! E și rândul nostru să ne arătăm puterea. Puterea să îi vedem, să îi înțelegem și să le fim aproape, așa cum au nevoie”, afirmă organizatorii campaniei Împreună suntem NeuroPuternici.

Află și tu cum îi poți ajuta pe pacienții care se confruntă cu Scleroza Multiplă sau cu alte afecțiuni neurologice, accesând site-ul campaniei.

Foto fr si main: Lightspring /Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri