Pielea, cel mai mare organ a ființei umane, reprezintă învelișul care protejează restul organelor împotriva agresiunilor fizice, chimice sau biologice care pot veni din afară. De asemenea, la nivel metaforic și emoțional, pielea ne protejează de orice agresiune percepută într-un mediu ostil

Pielea, cel mai mare organ a ființei umane, cu o suprafață de aproximativ 2 mp și o greutate aproximativă de 5 kg, reprezintă învelișul care protejează restul organelor împotriva agresiunilor fizice, chimice sau biologice care pot veni din afară. De asemenea, la nivel metaforic și emoțional, pielea ne protejează de orice agresiune percepută într-un mediu ostil (chiar dacă ostilitatea este reală sau interpretată/imaginară).

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, pielea reprezintă individualitatea noastră, prelungirea sentimentelor noastre, legătură între interior și exterior și echilibrul dintre aceste două aspecte. Atunci când ceea ce este în interiorul nostru, la nivel de dorință, siguranță și împlinire, este susținut de exterior și viceversa, avem un bun echilibru emoțional, deci și o piele sănătoasă.

Totodată, pe lângă funcția senzitivă, pielea îndeplinește și următoarele roluri: termoreglare, prin secreția produsă de glandele sudoripare, rol important în metabolizarea vitaminei D, aceasta producându-se la nivelul pielii prin expunerea la lumina solară, intervine în echilibrul acido-bazic, prin eliminarea acidului lactic, rol în absorbția unor vitamine liposolubile (A, E, K) și chiar a unor medicamente pe bază de corticosteroizi, de asemenea, liposolubili, sinteza keratinei și melaninei, substanțe necesare pentru sănătatea și frumusețea părului, pielii, ochilor.

“Orice dezechilibru emoțional legat de percepția noastră față de mediul exterior, de cât de în siguranță ne simțim și în ce măsură simțim că putem avea încredere în cei din jur, poate afecta în mod direct pielea și bunul mers al acestor roluri ale ei. Ca un alt aspect, sângele corpului nostru simbolizează bucuria de a trăi, setea de viață. Astfel, o piele palidă sau extremități reci pot arată o neîncredere în mediul înconjurător și un sentiment de insecuritate, deci o dorință mai mică de a face parte din acele aspecte de viață”, declară psihologul.

Cum se realizează somatizările la nivelul pielii?

Pielea este formată din epidermă, dermă și hipodermă. Epiderma este mereu în atenția noastră, pe ea o vedem în oglindă, ea este cea care face riduri când îmbătrânim, ea ne înfrumusețează dacă o ingrijm, ne ustură când suntem iritați și ne doare când suntem răniți. Pielea este ambalajul cu care ne prezentăm în lume și cei din jur tind să-și facă o prima părere despre noi după cum arată pielea.

“Din punctul de vedere al somatizării, în funcție de cum percepem părerea celorlalți despre noi și cât de prietenos sau ostil percepem un anumit context, pielea corpului nostru ne poate avertiza printr-o serie de afecțiuni mai mult sau mai puțin grave sau neplăcute, precum: psoriazis, eczeme, acnee, diverse alergii, diverse răni, infecții, chiar cancer al pielii. Fiecare celulă a pielii este alcătuită din nucleu și citoplasma. În fiecare nucleu se află cromozomii purtători ai mesajului genetic, adăpostiți într-o moleculă, numită ADN. Acesta este creierul celulei și conduce destinul acesteia. Epiderma este stratul cornos și dur de la suprafață, ale cărui celule trăiesc circa 20 de zile, după care cad și sunt înlocuite de altele. Urmând astfel conștient acest aspect specific și schimbând modul nostru de interpretare a realității înconjurătoare, putem aduce informație nouă și sănătoasă în noile celule”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Pielea ne vorbește despre starea noastră psihică și emoțională.