Nu ai fost acolo sa pui flori pe locul in care totul s-a sfarsit.

Pentru prima oara in viata mea, ceva s-a indeplinit dupa cum am vrut, ceva a fost rotund, ceva m-a implinit. Ceva a fost menit. Ceva m-a tulburat in bine. Nu ai fost acolo sa-mi simti fericirea, sa-mi vezi lumina cum transpare prin piele. Pentru a doua oara in viata mea de cand trag linii, intr-un sfarsit am pus un punct. Nu te-a pasionat geometria, nu ai fost acolo sa vezi minunea. Nu mi-am vazut sclipirea, nu mi-ai auzit exclamatia de triumf. Nu am auzit aplauze, dar am simtit niste palme cum se lipesc usor de un suflet greu. Nu erai nici dincolo de urma palmelor. Pentru a 3-a oara in viata mea am plans mai prost decat proastele. Nu ai fost acolo sa-mi spui ca lacrimile sunt gratuite, ca nu alina nimic, ca nimeni nu le numara, ca nimic nu le inghite, ca nimeni nu se sinchiseste sa le guste. Nu ai fost acolo sa-mi intinzi batista, sa-mi desenezi un zambet, sa-mi minti frumos un suflet.

Am gresit cu adevarat pentru a 4-a oara. Nu ai fost acolo sa-mi spui ca si tu faci lucrurile gresit. Nu ai fost acolo cand m-am sufocat si am tras minciuna in plamani cu dor de marihuana si senzatii tari. Nu ai fost acolo cand aproape m-am drogat cu iluzii si stupizenii, dar mi-ai aratat de unde erai ca tu stii cum sa respiri un aer curat. Credeau ca numai tie iti place mireasma de aer tare si curat? Nu ai fost acolo cand am fost eu cu adevarat a 5-a oara. Si totusi mi-ai lipsit cand m-am regasit. Nu ai fost acolo cand m-a plouat ca sa ma convingi ca maine o sa vina un potop de soare ca sa ma usuce. Dar a venit. Anemic, galben, obosit, mie mi-a priit. Nu ai fost acolo sa vezi ca vezi ca fata care s-a jucat cu chibriturile, s-a ars cu focul. Dar sac... mi-am revenit.

Nu ai fost acolo cand am obosit a 6-a oara. Nu ai fost acolo sa pui flori pe locul in care totul s-a sfarsit, nu ai ingenunchiat in fata a ceea ce ai schimbat, nu ai venerat pe cea care te-a pastrat, n-ai jelit dupa pactul nescris. Nu mi-ai simtit zvacniturile din cap, intepaturile din inima, veninul din sange, patima din creier, tristetea din priviri. Dar totusi mi-am revenit cu un plans isteric... cand ai fugit obsesiv.

Nu ai fost acolo cand am amortit pentru a 7-a oara. Si m-am facut bine, am inceput sa misc. Nu ai fost acolo cand, pentru a 8-a oara, am pierdut ultimul tren care ducea spre dorinta. Pana a fugit din gara, am impietrit, am inlemnit, m-am transformat in praful de pe banca. Am ramas doar cu o privire mica si goala, uitandu-se pierduta cum fuge si ultima sansa. Slabiciune, neputinta si nimic. Am ramas uimita cand nici nu m-ai compatimit. Am amortit. Singura goala printre o mare de oameni imbracati. I-am invidiat. M-am injosit.


Vizionare placuta

Iti plac articolele Garbo?
Sigur o sa iti placa si pagina noastra de Facebook :)
Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Nu ai fost acolo....