O poveste impresionanta despre o relatie abuziva la o varsta frageda!

A inceput sa imi verifice mesajele si sa ma urmareasca tot timpl astfel incat am inceput sa cred ca ma insala. Speram sa se intample asta, sa il prind si sa ne despartim. Stiam ca nu vreau sa mai fim impreuna inca de cand am terminat colegiul si eram din ce in ce mai nefericita. Dar el ma iubiea si simteam ca am nevoie de un motiv mai puternic pentru a pune punct.

Imi doream chiar sa ma loveasca pentru ca asta imi dadea destula putere sa ma despart de el.
Am inceput sa ma gandesc ca trebuie sa ma despart de el si incercam sa imi dau seama cum sa fac asta. Nu puteam sa o spun pur si simplu pentru ca nu ar fi acceptat. M-ar fi urmarit, s-ar fi ranit singur si eu mai speram ca va fi omul pe care mi-l doream.

Mi-a luat ceva timp pana sa imi dau seama ca eu iubeam omul care imi doream sa fie, nu omul care era de fapt.

M-am intors acasa dupa ce am terminat colegiul, iar el a ramas acolo. Acum aveam mai mult timp pentru mine, pentru prieteni, pentru familie si mai putin timp pentru el. Dupa lungi episoade de amenintari, certuri si momente neplacute m-am hotarat sa ma despart de el la telefon chiar daca stiam ca sunt o lasa, dar avea sa ma lase in pace.

Dupa sase luni de zile ne-am intalnit intamplator si m-a rugat sa ii mai dau o sansa pentru ca el sa se poata purta cu mine asa cum trebuie. Din pacate eu inca mai vedeam potential la el si am acceptat. Lucrurile bune au durat trei zile, dupa care au revenit toate vechile obiceiuri.

In momentul in care ne-am despartit si a doua oara a spus ca se va sinucide si ca am timp pana la miezul noptii sa imi iau la revedere. Speriata, am sunat-o pe mama lui si am vorbit cu o prietena care trecuse printr-o relatie abuziva. Din fericire, era pentru prima oara cand realizam ce este cu adevarat abuzul.

Bineinteles ca nimic nu s-a intamplat. A trait si traieste in continuare, dar nu mai face parte din viata mea. Teama ca ma ranea, amenintarile lui, teama ca m-ar fi putut urmari mi-au creat cosmaruri mult timp. Intr-un final am reusit sa ma deschid celor din jur si sa le spun ce se intamplase de fapt, nu aveau nicio idee si chiar daca nu l-au placut niciodata, nu mi-au spus nimic pentru ca eu paream fericita. Nu isi doreau sa fie cei care ar fi creat motivul despartirii noastre.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri