La 30 de ani am învățat că iubirea se construiește în timp și că nu are nimic de a face cu fluturașii în stomac, pasiune în miez de noapte sau flori la ușa casei după o noapte în care am plâns neîncetat. Acum, am răbdare cu mine și cu tot ceea ce simt și nu mă mai grăbesc niciun pas pentru că iubirea rămâne întotdeauna acolo unde i se face loc.

Hello! Daria sunt și acum două zile am împlinit 30 de ani. Dacă mă întrebai la 20 de ani cum mă văd peste 10 ți-aș fi spus cu mâna pe inimă că o să fiu căsătorită cu bărbatul care mi-a făcut pentru prima data inima să tresară, prima mea iubire.

La 20 și un pic ne-am și logodit și aveam atât de multe planuri împreună. Totuși, acum că am schimbat prefixul sunt atât de recunoscătoare pentru acea experiență și pentru inima frântă pe care am avut-o la câțiva ani după promisiunea „dragostei eterne”.

La 30 de ani am învățat că iubirea se construiește în timp și că nu are nimic de a face cu fluturașii în stomac, pasiune în miez de noapte sau flori la ușa casei după o noapte în care am plâns neîncetat. Acum, am răbdare cu mine și cu tot ceea ce simt și nu mă mai grăbesc niciun pas pentru că iubirea rămâne întotdeauna acolo unde i se face loc.

Sunt atât de recunoscătoare că prima mea iubire s-a încheiat fără a ne îndeplini promisiunile copilărești. Simt recunoștință pentru ceea ce cândva simțeam inimă frântă, dezamăgire și trădare, pe care nu le-aș fi meritat niciodată, dar care m-au adus în punctul în care sunt azi.

Iar acum sunt în brațele unui bărbat cu totul diferit față de cel cu care mă visam în rochie albă la 25 de ani și asta mă face extrem de fericită. La 30 de ani nu ne promitem nimic, trăim clipa și ne respectăm reciproc nevoile. Am învățat să mă las din nou mângâiată, iubită, vulnerabilă în fața omului care îmi arată că mă iubește prin fapte, nu prin cuvinte.

Dacă aș fi să îi dau un sfat Dariei care credea acum câțiva ani că lumea întreagă s-a sfârșit atunci când el a plecat cu tot cu inelul de logodnă, i-aș spune să aibă încredere! Dragostea adevărată nu arată așa, iar viitorul o va surprinde frumos. Până atunci, însă, trebuie să mai treacă prin pașii suferinței, doar pentru a-i șlefui frumos sufletul!

Pentru următorii ani nu mai am inocența de a visa cu ochii deschiși la basme și povești de dragoste cu final fericit. Totuși, am inima plină de încredere că orice s-ar întâmpla, eu merit iubire și că sentimentele mele nu vor fi niciodată prea puternice pentru persoana potrivită.


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri