Gelozia...un sentiment dureros, acid, care doare...produce gol in stomac, apoi, incet-incet in tot corpul. Te pustieste pana la renuntare... pierdere... a omului gelozit!

Gelozia...un sentiment dureros, acid, care doare...produce gol in stomac, apoi, incet-incet in tot corpul. Te pustieste pana la renuntare... pierdere... a omului gelozit!

Totul a inceput cu un e-mail frumos! I-am raspuns. I-a placut. Apoi, am inceput sa vorbim ore in sir la telefon! Ii placea vocea mea, mie a lui. Si tot asa! M-a incurajat. M-a sustinut enorm de mult. Mi-a redat increderea in mine. Mi-a spus ca sunt deosebita si am multe calitati. M-am indragostit orbeste! Da, da! Nu ne vazusem niciodata. Mereu imi spunea: "Ne vedem sambata. Mergem la restaurant!" Pe ultima suta de metri, intervenea ceva. "Dar, gata. Meriti! Esti o fata speciala! Ne intalnim miercuri!" Apoi scuza: "M-a inundat vecinul. Astept instalatorul. Dar sigur bem un suc joi!" Din nou asteptari inselate. "Am fost sa-mi cumpar o combina. Am uitat sa te sun!" M-a durut enorm de mult. Simteam cum ma desfac, bucata cu bucata, ca un puzzle. Nimeni, niciodata, nu se jucase cu mine astfel.

Eram trista, dezamagita de mine si de viata! I-am trimis un mesaj, ce suna cam asa: "Imi pare bine ca te-am cunoscut. Nimic nu e intamplator! Poate atat a trebuit sa fie. Sa vorbin, sa ne sustinem reciproc!" Era intr-o dimineata de vineri, prima zi la noul meu loc de munca. Imi era teama de un nou inceput. Dar el, imi spusese: "Esti o fata desteapta. Poti lucra in orice domeniu. Inveti si te adaptezi rapid. Va fi bine!" Dupa acel mesaj, nu am primit nici un semn de viata timp de trei zile. A fost cumplit. Am inteles. A fost un joc de-a conversatia, frumos, interesant, captivant! S-a sfarsit! Oricum, ma obosise extrem de mult. Niciodata nu ma suna in week-end.

Gelozia ma rodea... putin cate putin, de vineri seara pana luni sau marti, cand primeam telefonul mult asteptat. Imi amintesc ca, intr-o seara, gelozia mea a rabufnit. I-am zis: "Bine, sa ai o seara linistita! Nu vreau sa fiu a cincea roata de la caruta. El a ras, a intrebat: "Ce ai spus?" si ne-am luat la revedere.

Intr-un final, ne-am intalnit. M-am indragostit si mai tare de el! A fost o atractie fizica extrem de puternica! El... un barbat foarte destept, cu simtul umorului, usor sarcastic, dar foarte cuminte si timid. Nu a indraznit sa ma sarute, nici macar sa ma tina de mana. Ne-am intalnit de trei ori in trei saptamani. Niciodata in week-end! Intotdeauna se odihnea. Gelozia crestea! Dar nu ma plangeam nimanui. Eram indragostita. Pe 8 martie, mi-a trimis un e-mail in care imi spunea ca suntem incompatibili, ca sunt o tipa super, cu multe calitati si cel mai bine ar fi sa ne vedem fiecare de drumul lui. Am simtit ca tot Universul meu se prabuseste! Am plans,cum nu plansesem dupa nimeni pana atunci! Am crezut ca voi innebuni!


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Gelozia.