dreptul

parintii isi ucid copii.copii isi ucid parintii.vecinii,oameni pe care nu am cum sa I cunosc dar sunt asasini,criminali.cum descoperim criminalii de linga noi?dupa ce ne dam seama de criminali,asasini de linga noi?din ce in ce mai multe diplome si in spatele mastii se ascunde un asasin.cine sunt cu adevarat acesti oameni?dupa ce ii recunostem?
CARMENMIRELA
Postat pe 20 Aprilie 2015 11:09
Fiecare om atunci cand ascunde ceva are diferite gesturi de la stres prin incercarea de a a ascunde.Trebuie sa iti dai seama ce se petrece in mintea lui daca ii urmaresti cu atenti poti sa-ti dai seama ce su cum gandeste.
Alexandrutzzalady
Postat pe 20 Aprilie 2015 19:52


Draga Mi Re La... ( imi place melodia asta... ) eu iti zic sa-ti iei pastilele la timp... alea care te fac sa nu fi asa paranoica... !
Deci tu singura recunosti ca nu ai cum sa-i cunosti, dar STII ca sunt asasini, criminali (nu e acelasi lucru... ? ) . Poti sa explici cum vine asta ? Si ca sa te linistesc un pic, criminalii si asasinii merg putin mai cracanat, isi scund cutitele, pistoalele eventual si tunurile intre picioare, asa ca cracanatul e de inteles.. Unii vorbesc singuri, unii sunt insotiti de politistii care tocmai i-a prins, au cate un ochi albastru si pe celalalt alta culoare... Sau nu au de loc pentru ca le-a trecut un glont de 9mm pe acolo... ! Tine minte ce ti-am spus....
barboneli
Postat pe 20 Aprilie 2015 20:07
Draga Carmen, imi pare ca te confrunti cu o teama careia nu reusesti sa ii faci fata. Nu cunosc motivul, dar in ceea ce ma priveste prefer sa vad partea plina a paharului: este foarte adevarat ca sunt oameni rai, dar este la fel de adevarat ca sunt si multi oameni buni. Pesimismul nu a facut si nu face bine niciodata. Incearca sa descoperi partea frumoasa a oricarui om, a oricarei situatii, a oricarui lucru care iti iese inainte. Am auzit o intamplare povestita de cineva care a fost asa cam ca tine. In Anglia sec. 18 era o fata care se numea Polyana, care a ramas orfana de mama la 6 ani, iar tatal ei isi castiga cu greu existenta, fapt pentru care deseori o lasa cate o luna, doua la orfelinat, apoi o lua acasa din nou cand ii permitea situatia si cand iar nu mai avea cu ce o intretine o ducea inapoi pentru un timp. Dar atat cat statea acasa tatal ei avea grija sa ii arate partea buna a tuturor lucrurilor, insistand ca in orice situatie grea exista macar un singur lucru bun. Ca orice copil, avea totala incredere in tatal ei. Intr-un an, de Craciun, a primit cadou de la orfelinat o pereche de carje. Ca orice copil, a inceput sa planga si a intrebat "De ce eu nu am primit nimic pentru mine, doar carjele acelea oribile? Ce lucru bun poate fi asta?". Tatal ei, foarte intelept, i-a raspuns ca ar trebui sa fie multumita ca nu are nevoie de ele si sa le foloseasca lemne pentru foc pentru ca in noaptea aceea sa doarma in caldura si nu sa tremure de frig, mai ales ca iernile lor sunt foarte geroase. La fel iti spun si eu tie: cauta intotdeauna partea buna a lucrurilor, chiar daca la prima vedere nu exista. Te va ajuta sa iti invingi o parte din temerile tale.
angel_forever
Postat pe 8 Mai 2015 18:01
Carmen, un sfat din inima, mergi la doctor.
Mirela din pacate si pentru tine am acelasi sfat.

Multa bafta pentru amindoua (si pentru doctor) si sa auzim de bine.
Tommy_Boy
Postat pe 11 Mai 2015 09:39

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
fibrom43De la: RamonaPopescu 28 Iulie 2020 11:45
Ma ofer mama purtatoare110De la: evanjelina 16 Martie 2011 08:43
claudia neagoe 18De la: lamar1900 4 Ianuarie 2011 13:17
vreau sa fiu mamica44De la: garbo_446242 18 Februarie 2019 07:32
Azzospermia5De la: reyya 21 Noiembrie 2010 01:53
Setari Cookie-uri