in dilema ... din dragoste

...am o problema la care nui mai gasesc rezolvarea...am 24 ani si sunt casatorita de 3ani, de fapt traim impreuna de 4 ani, la inceput parca mergea bine dar nu prea bine; eu consider ca merita sa fii impreuna cu cineva daca ambii se iubesc cu adevarat si se simt bine impreuna, dar daca nu vorba aia ^^ unde dragoste nu e nimic nu e^^, nu are rost sa continui. noi neam intilnit ceva ani unde au existat si bune si rele, la un moment el mia cerut sai fiu sotie, eu imi doream foarte mult asta la inceput dar dupa cite au fost simteam ca nu mai este ca la inceput , dar poate ca mai exista ceva pentru el am acceptat si neam mutat impreuna ; el sa schimbat foarte mult , nu in sensul bun, ma ignora , mereu ceva nui placea, mereu incerca sa ma invete sa fiu altfel; am incercat de citeva ori sa ma despart de el , fara ca sa ne afle cineva, dar a doua zi facea ce facea si ma impaca inapoi ; si dupa cum ii obiceiul dupa ce te muti se incepe cautarea nanasilor si pregatirea de nunta, am facuto si pe asta - mam maritat- cu toate ca au fost multe certuri si vorbe urite; nunta nu a schimbat nimic, ba din potriva, el sia luat deo grija stiind ca daca eu mam maritat cu el nu il voi mai lasa, iar eu mereu eram cu gindul ca poate se va schimba ceva spre bine, binenteles certurile si purtarile urite nu lipseau intre noi; dupa ceva ani am hotarit sa ma despart de el, nu ma mai lega nimic de el si nu mai simteam nimic inafara de ura si regret ca mam maritat,el fiind o persoana de care nu poti scapa, desigur am ramas numai cu gindul,am hotarit sa plecam peste hotare, stiam ca peste un an vom pleca, ma consolasem cu ideea ca in strainatate imi va fi mai usor;
dar acum citeva luni bune am cunoscut o persoana, care venind periodic la birou pentru a se intilni cu prietenul lui , care era sef, intra deseori in discutii cu mine; poate nu avea sai atrag atentia dar el a inceput sa vina zi de zi , nu facea nimic deosebit ma saluta ma intreba ce mai fac si ma servea cu o cafea daca doream; sigur am observat ca el deja venea nu doar pentru prietenul lui, dar nici nu ma gindeam altfel la el decit la un simplu om, pina intro zi cind miam dat seama ca eu daja il asteptat, stiam cam pe la ce ora vine si daca nu venea deveneam mai nervoasa, dar daca il vedeam parca ma simtiam implinita , incet cu incet a inceput sami faca complimente ,cei drept era dragut si imi facea placere prezenta lui dar luaind in consideratie ca sunt casatorita ... ma multumiam doar cu placerea; peste ceva timp am auzit din discutiile lor care din intimplare erau in prezenta mea , ca este casatorit si are si un copil, cei drep nu mia stat bine, dar mereu imi spuneam ca pe mine el nu ma intereseaza si eu sunt in primul rind casatorita; in una din discutiile noastre mia spus cai casatorit si are si un copil, el stia de la bun inceput ca eu sunt casatorita, dar marog asta nu conta eram doar doi straini care se cunosteau foarte putin de ceva timp; asa a durat ceva timp unde vedeam clar ca el venea numai pentru mine dar nu ma dadeam batuta, acasa mergea ca inainte,sotul era indiferent si eu continuam sal urasc;
sa aflat ca trebuie sa plec in strainate , din cite am vazut pe el la afectat foarte mult , din discutii in discutii mia spus ca ma placut din prima zi si ca nu ar vrea sa plec; nu stiu ce sa intimplat atunci ca ma luat valul si iam dat de inteles ca si eu il plac, de aici a urmat prima imbratisare, primul sarut si atit, nimic mai mult, mereu ii spuneam ca numi vine sa cred unde am ajuns si numi pare real, mereu ii spuneam ca are un copil, el de fiecare data imi spunea acelasi lucru ca nu ii vine sa creada , ca ma iubeste , si ca mai sunt familii cu copii care se despart si se recasatoresc. niciodata nu am facut planuri de viitor, ca vom fi impreuna sau ca el isi va lasa familia, poate pentru ca se stia ca eu trebuia sa plec: el ma intreba mereu cind o sa ma intorc, si sa nu uit de el , sai scriu si sai dau adresa mea,spunea ca daca mas fi dus intro tara unde el poate ajunge ar fi venit des sa ma vada , si avea in planuri sa faca cumva sa ajunga aici unde sunt eu; eu iam spus despre situatia cu sotul meu si ca am degind sa ma despart de sot cit de curind, dar nui puteam spune cind o sa ma intorc, stiam ca relatia noastra nu poate fi real sau de durata pentru ca el are un copil care nu cred ca il va lasa vreo data; pe de o parte ma simteam vinovata pentru ca aveam o relatie cu un barbat insurat si cu copil(cu toate ca nu am ajuns la pat), dar pe de alta parte eram cea mai fericita alaturi de el si radiam de bucurie numai la gindul acus il voi vedea, dar a venim momentul cind eu trebuia sa plec... neam promis sa tinem legatura si indiferent de situatie sa fim sinceri si sa spunem lucrurilor pe nume...cei drept tineam legatura, dar intro buna zi sotul meu sia dat seama ca ma pierde , ca deja nici cu prezenta nu mai sunt linga el, disperat si plin de lacrimi mia spus cit de mult ma iubeste si ca acum isi da seama de toate prostiile care lea facut , ca defapt din cauza lui am ajuns asa distantati si regreta enorm , imi cerea sal iert sai dau o sansa si sai fac un copil , dupa o discutie indelungata iam dat de inteles ca eu deja ma gindesc la altcineva , el sia dat seama si a recunoscut ca dupa cum se comporta era evident sa ajung la o asa situatie , dar a spus ca va face tot posibilul sa ma recucereasca si nu va rata nici o clipa care o poate petrece cu mine.... zis si facut .... nu pot sa zic nimic sa schimbat foarte mult daca ias putea raspunde reciproc am fi o familie ideala, doar ca eu nu mai simt ceea ce era odata
acum sunt confuza , am alaturi un sot iubitor care face orice pentru mine , dar exista cineva departe linga care mam simti foarte bine, la care continui sa ma gindecs si cu care as vrea sa fiu dar stiu ca e imposibil ...sau poate nu ...
problema e ca acum parca triesc o viata confuza... nu stiu ce sa fac..dar imi doresc o familie frumoasa , iubitoare si cu copii..
lizandra
Postat pe 18 Decembrie 2011 03:15
se pare ca sotul si-a dat seama cam tarziu ca te pierde. raul e facut, oricat ar incerca, tu nu mai poti fi cea de la inceput. e greu. pe de alta parte nu ai nici o certitudine ca celalalt e altfel, la inceput poate fi frumos, dar cine stie peste ani cum ar deveni. plus ca nu cred ca isi va lasa familia. exista un nou incput pt toti, mai ales ca tu esti tanara. poti incepe o viata noua, alaturi de un barbat liber sa te iubeasca. nu e o solutie nici sa stai intr-o casnicie, daca nu mai simti nimic pt el. multa bafta
MARILENA_25
Postat pe 23 Decembrie 2011 08:30
Offf incurcate mai sunt caile iubirii !!! Poate ca te ai maritat prea devreme, poate ca mai trebuia sa mai copilaresti...
dolce_farnientte
Postat pe 25 Decembrie 2011 12:48
si eu sunt deacord marilena

doar ca cind te dezamagesti asa intro casatorie e foarte dureros, fiecare isi doreste o casnicie fericita, dar cind ajungi in asa situatii e foarte greu si dureros sa realizezi ca asta ti se intimpla tie, si dupa ce intilnesti o alta persoana care iti arata ca merinti sa fii iubita si poti fi fericita( dar de fapt relizezi faptul ca nu poti fi cu el pt ca are un copil ) e si mai mare frica sa o iei de la inceput;
de aceea si multe ramin in casnicia lor lipsita de dragoste , pt ca nu in zadar se spune ca unde dragoste nu e nimic nu e ;

dar poate sunt si familii fericite , in urma unor asa relatii, cind isi lasa familiile ambii, pentru ca nimic nui intimplator in viata asta..........


dolce_farnientte

de ce consideri ca mai trebuia sa copilareasca???????????
casatoria are o virsta oarecare????
lizadra
Postat pe 27 Decembrie 2011 03:33
Ai descris frumos ceea ce ti s-a intamplat. Parerea mea e urmatoarea: de gresit, ati gresit toti trei, intr-un fel sau altul, deci nu trebuie sa te simti mai vinovata decat ei. Indiferent pe care din cei doi ii vei alege pentru a incerca sa-ti traiesti viata alaturi de el, exista riscul sa nu functioneze prea mult respectiva relatie, iar motivele pot fi usor intuite, lecturand cele scrise de tine. Cel mai sanatos ar fi sa nu-ti mai faci iluzii cu niciunul dintre cei doi si sa-ti cauti un partener care sa corespunda exigentelor tale, care sa te merite si fata de care te simti cu constiinta curata.
rubioclaro
Postat pe 27 Decembrie 2011 07:47
De la: lizadra, la data 2011-12-27 03:33:12si eu sunt deacord marilena

doar ca cind te dezamagesti asa intro casatorie e foarte dureros, fiecare isi doreste o casnicie fericita, dar cind ajungi in asa situatii e foarte greu si dureros sa realizezi ca asta ti se intimpla tie, si dupa ce intilnesti o alta persoana care iti arata ca merinti sa fii iubita si poti fi fericita( dar de fapt relizezi faptul ca nu poti fi cu el pt ca are un copil ) e si mai mare frica sa o iei de la inceput;
de aceea si multe ramin in casnicia lor lipsita de dragoste , pt ca nu in zadar se spune ca unde dragoste nu e nimic nu e ;

dar poate sunt si familii fericite , in urma unor asa relatii, cind isi lasa familiile ambii, pentru ca nimic nui intimplator in viata asta..........


dolce_farnientte

de ce consideri ca mai trebuia sa copilareasca???????????
casatoria are o virsta oarecare????



Adevarul ca iubirea nu are varsta si cand credem ca am gasit omul potrivit mergem cu el / ea la altar si la primarie. Insa cred ca undeva in jurul varstei de 30 de ani sa zicem ca ar trebui sa se casatoreasca o persoana. O sune unul care s-a casatorit la 20 de ani, in anul 2 d efacultate si a divortat dupa vreo trei ani. Cred ca era un storp d eimaturitate in alegere afacuta de mine si de asta tind sa cred ca varsta propice unei astfel de intelegeri intelepte e prin jurul varstei de 30 de ani. Dar fiecare e liber sa faca acest pas cand crede de cuviinta !
dolce_farnientte
Postat pe 27 Decembrie 2011 15:15
lasa ca e bine si la 20 si ceva, este timp pentru a doua incercare.

cri_cat
Postat pe 28 Decembrie 2011 07:21
De la: cri_cat, la data 2011-12-28 07:21:54lasa ca e bine si la 20 si ceva, este timp pentru a doua incercare.




stii , poate ca ai dreptate aici....


poate la ea asta ar fi a doua incercare...oare ar fi posibil sa nu greseasca de data asta?
lizadra
Postat pe 28 Decembrie 2011 08:44
daca stai cu ochii pe drobul de sare (esecul) daca pica sau nu, nu faci nimic in viata.


de care "ea" vorbesti? nu e vorba de tine pe topicul asta?
cri_cat
Postat pe 28 Decembrie 2011 08:56
tu ai o..tri-lema.....cu dragostea si cu limba romana! sau invers.....depinde care ti-s prioritatile....
Cristina_Adler
Postat pe 28 Decembrie 2011 09:32
De la: lizandra, la data 2011-12-18 03:15:36
acum sunt confuza .

Indiferent cum, tot cu buza umflata ieshi asta pentru ca pari o fire slaba. Regula nr.1 : Nu lasa o problema care se iveshte (shi necesita comunicare) nerezolvata intr-o casnicie deoarece o mica adancitura peste care crezi ca potzi sa treci devine groapa in timp. Regula nr.2 : Nu trebuie sa ai incredere niciodata intr-un barbat casatorit shi in vrajeala lui.
carco
Postat pe 4 Ianuarie 2012 10:14
mda.... am si o trilema: sa-mi vopsesc un ochi roz, indigo sau visiniu?!

...cred ca o sa le amestec... poate-oi vedea dreak totul cu alti ochi d-acu-ncolo! poate abia acu` voi vedea the true colours... of everything.
esme
Postat pe 13 Ianuarie 2012 01:16
am pus si io o trilema la dospit, da` nush cum spanac a facut de-a iesit o struto-camila de mai mare dragu`.
si nici macar nu-i cocosata sau tut, sa-mi fie mai usor s-o bip-zduiesc, urata ...
alanna
Postat pe 13 Ianuarie 2012 18:24
De la: lizandra, la data 2011-12-18 03:15:36...am o problema la care nui mai gasesc rezolvarea...am 24 ani si sunt casatorita de 3ani, de fapt traim impreuna de 4 ani, la inceput parca mergea bine dar nu prea bine; eu consider ca merita sa fii impreuna cu cineva daca ambii se iubesc cu adevarat si se simt bine impreuna, dar daca nu vorba aia ^^ unde dragoste nu e nimic nu e^^, nu are rost sa continui. noi neam intilnit ceva ani unde au existat si bune si rele, la un moment el mia cerut sai fiu sotie, eu imi doream foarte mult asta la inceput dar dupa cite au fost simteam ca nu mai este ca la inceput , dar poate ca mai exista ceva pentru el am acceptat si neam mutat impreuna ; el sa schimbat foarte mult , nu in sensul bun, ma ignora , mereu ceva nui placea, mereu incerca sa ma invete sa fiu altfel; am incercat de citeva ori sa ma despart de el , fara ca sa ne afle cineva, dar a doua zi facea ce facea si ma impaca inapoi ; si dupa cum ii obiceiul dupa ce te muti se incepe cautarea nanasilor si pregatirea de nunta, am facuto si pe asta - mam maritat- cu toate ca au fost multe certuri si vorbe urite; nunta nu a schimbat nimic, ba din potriva, el sia luat deo grija stiind ca daca eu mam maritat cu el nu il voi mai lasa, iar eu mereu eram cu gindul ca poate se va schimba ceva spre bine, binenteles certurile si purtarile urite nu lipseau intre noi; dupa ceva ani am hotarit sa ma despart de el, nu ma mai lega nimic de el si nu mai simteam nimic inafara de ura si regret ca mam maritat,el fiind o persoana de care nu poti scapa, desigur am ramas numai cu gindul,am hotarit sa plecam peste hotare, stiam ca peste un an vom pleca, ma consolasem cu ideea ca in strainatate imi va fi mai usor;
dar acum citeva luni bune am cunoscut o persoana, care venind periodic la birou pentru a se intilni cu prietenul lui , care era sef, intra deseori in discutii cu mine; poate nu avea sai atrag atentia dar el a inceput sa vina zi de zi , nu facea nimic deosebit ma saluta ma intreba ce mai fac si ma servea cu o cafea daca doream; sigur am observat ca el deja venea nu doar pentru prietenul lui, dar nici nu ma gindeam altfel la el decit la un simplu om, pina intro zi cind miam dat seama ca eu daja il asteptat, stiam cam pe la ce ora vine si daca nu venea deveneam mai nervoasa, dar daca il vedeam parca ma simtiam implinita , incet cu incet a inceput sami faca complimente ,cei drept era dragut si imi facea placere prezenta lui dar luaind in consideratie ca sunt casatorita ... ma multumiam doar cu placerea; peste ceva timp am auzit din discutiile lor care din intimplare erau in prezenta mea , ca este casatorit si are si un copil, cei drep nu mia stat bine, dar mereu imi spuneam ca pe mine el nu ma intereseaza si eu sunt in primul rind casatorita; in una din discutiile noastre mia spus cai casatorit si are si un copil, el stia de la bun inceput ca eu sunt casatorita, dar marog asta nu conta eram doar doi straini care se cunosteau foarte putin de ceva timp; asa a durat ceva timp unde vedeam clar ca el venea numai pentru mine dar nu ma dadeam batuta, acasa mergea ca inainte,sotul era indiferent si eu continuam sal urasc;
sa aflat ca trebuie sa plec in strainate , din cite am vazut pe el la afectat foarte mult , din discutii in discutii mia spus ca ma placut din prima zi si ca nu ar vrea sa plec; nu stiu ce sa intimplat atunci ca ma luat valul si iam dat de inteles ca si eu il plac, de aici a urmat prima imbratisare, primul sarut si atit, nimic mai mult, mereu ii spuneam ca numi vine sa cred unde am ajuns si numi pare real, mereu ii spuneam ca are un copil, el de fiecare data imi spunea acelasi lucru ca nu ii vine sa creada , ca ma iubeste , si ca mai sunt familii cu copii care se despart si se recasatoresc. niciodata nu am facut planuri de viitor, ca vom fi impreuna sau ca el isi va lasa familia, poate pentru ca se stia ca eu trebuia sa plec: el ma intreba mereu cind o sa ma intorc, si sa nu uit de el , sai scriu si sai dau adresa mea,spunea ca daca mas fi dus intro tara unde el poate ajunge ar fi venit des sa ma vada , si avea in planuri sa faca cumva sa ajunga aici unde sunt eu; eu iam spus despre situatia cu sotul meu si ca am degind sa ma despart de sot cit de curind, dar nui puteam spune cind o sa ma intorc, stiam ca relatia noastra nu poate fi real sau de durata pentru ca el are un copil care nu cred ca il va lasa vreo data; pe de o parte ma simteam vinovata pentru ca aveam o relatie cu un barbat insurat si cu copil(cu toate ca nu am ajuns la pat), dar pe de alta parte eram cea mai fericita alaturi de el si radiam de bucurie numai la gindul acus il voi vedea, dar a venim momentul cind eu trebuia sa plec... neam promis sa tinem legatura si indiferent de situatie sa fim sinceri si sa spunem lucrurilor pe nume...cei drept tineam legatura, dar intro buna zi sotul meu sia dat seama ca ma pierde , ca deja nici cu prezenta nu mai sunt linga el, disperat si plin de lacrimi mia spus cit de mult ma iubeste si ca acum isi da seama de toate prostiile care lea facut , ca defapt din cauza lui am ajuns asa distantati si regreta enorm , imi cerea sal iert sai dau o sansa si sai fac un copil , dupa o discutie indelungata iam dat de inteles ca eu deja ma gindesc la altcineva , el sia dat seama si a recunoscut ca dupa cum se comporta era evident sa ajung la o asa situatie , dar a spus ca va face tot posibilul sa ma recucereasca si nu va rata nici o clipa care o poate petrece cu mine.... zis si facut .... nu pot sa zic nimic sa schimbat foarte mult daca ias putea raspunde reciproc am fi o familie ideala, doar ca eu nu mai simt ceea ce era odata
acum sunt confuza , am alaturi un sot iubitor care face orice pentru mine , dar exista cineva departe linga care mam simti foarte bine, la care continui sa ma gindecs si cu care as vrea sa fiu dar stiu ca e imposibil ...sau poate nu ...
problema e ca acum parca triesc o viata confuza... nu stiu ce sa fac..dar imi doresc o familie frumoasa , iubitoare si cu copii..
garbo222718
Postat pe 14 Ianuarie 2012 14:08
iti va fi foarte greu sa iei o decizie.sunt la fel de confuza ca si tine
garbo222718
Postat pe 14 Ianuarie 2012 14:13
De la: garbo222718, la data 2012-01-14 14:13:27iti va fi foarte greu sa iei o decizie.sunt la fel de confuza ca si tine




adica????????????
lizadra
Postat pe 15 Ianuarie 2012 02:59
Fii ATENTA: in aceasta situatie...fii egoista, fa ce vrei ce simti.. mai bine sa regreti un lucru care l-ai facut decat unul care nu l-ai facut. sfatul meu...divorteaza... si cauta alt drum...ai foarte multe de castigat. te asigur. aici nu am eu timp de vb.. dar...daca e id meu de mes e: gl85gid numele meu e george istrate
garbo_68
Postat pe 15 Ianuarie 2012 10:39
sa nu faci compromisuri intr-o relatie chgiar daca ai copii casa masa.. etc.. la 60 de ani ai sa zici: regret ca nu am facut cum am simtit
garbo_68
Postat pe 15 Ianuarie 2012 10:41
hai, noroc!
am si io "decat" o cvadrilema... din amoru' pro_fund al artei.... culinare....
asHI gati ceva da` nush ce, datorita ca-s nehotarita

a) ciorba de cratime, cu "idei" iuti
b) carnati impanati si stro_pitzi din belsug cu semnu` nestiintei s-al uimirii
c) limba (romana) salbatica pe varza, la cupteur, cu garnitura de ganduri ratacite
d) (aripi)OARE (ce simt/sunt gravida/o sa-l schimb/sa divortez/sa las copilu`/o sa mearga/ne potrivim/s-a rupt prezervativu`/ce sa fac) pane, cu salata de luna neagra coapta-n taur
spuneti-mi voi ce sa prepar, ca.... Ai em veri confiuzzzzzd!!!
HELP, help, help...s.a.m.d....... a, era sa uit: !!!!!!!!!!!!!!!!

psst!: A.R.U. si serios
carmen396
Postat pe 15 Ianuarie 2012 19:11
nush`de ce imi face cu okiu` salata aia de luna neagra! numa` nu coapta-n taur, ci-n varsator. nu de alta, da` poate reusesc sa-mi inec neshte afurisite de lacrimi ce mi se innoada-n barba. :(

numa`, sa-mi dai o portie mare!
esme
Postat pe 15 Ianuarie 2012 19:38
aoileu, esme, mama! pai nu luna neagra-ti dau eu tie!
luna plina si flambata unde vrei tu, draga mea! numa` sa nu mai vad ca-ti curg lacrimi de sub masca aia!
carmen396
Postat pe 15 Ianuarie 2012 19:50
da, da, carmenush, oricum vrei tu, numa` luna sa fie!
esme
Postat pe 15 Ianuarie 2012 20:04
esme, unde esti mami?
hai ca ti-am adus luna.. mare, frumoasa, stropita cu niste Cointreau si flambata!
si neshte muzichie...
http://www.youtube.com/watch?v=8v_4O44sfjM

http://www.trilulilu.ro/shandutsa/48edfe1c321846

http://www.youtube.com/watch?v=xMY96L4arl8&list=PLF43FCF91B9E412A2&index=15&feature=plpp_video

http://www.youtube.com/watch?v=OuKt75FVWUM&list=PLF43FCF91B9E412A2&index=30&feature=plpp_video

http://www.youtube.com/watch?v=EGLSk3AVcUU

alege tu ce-ti place...
carmen396
Postat pe 15 Ianuarie 2012 22:08
carmen, multumesc! le-am luat pe toate!

minunata luna asta flambata si stropita cu arome!

esme
Postat pe 15 Ianuarie 2012 22:56
carmen, am avut o zi proasta ieri, fiindca m-am tot gandit la mama, care s-a dus acum 3 ani si mi se facuse un dor teribile de ea.

pup!
esme
Postat pe 16 Ianuarie 2012 09:11
esme, ma bucur! oricand cu mare drag!
inclusiv aromele!
acum, ca nu se mai vede luna, doar cafea si mult soare!
carmen396
Postat pe 16 Ianuarie 2012 09:18
esme, pentru mama ta..
acum trei ani? se pare ca n-a plecat singura, ci odata cu mama mea...
carmen396
Postat pe 16 Ianuarie 2012 09:22
sa vedeti cum e cand e plecata de 32 de ani....
oho..,
nu trece niciodata doru' ala,nici nu-i de mirare, pt ca avem nevoie de dragoste ca de aer,cel putin unii,si mama e singura care ne iubeste neconditionat....aproape...
mai intalnim mici exceptii pe parcursul unei vieti,da' rarisim...

iasomia
Postat pe 16 Ianuarie 2012 09:39
nu stiu daca mai apuc sa vad cum e dupa 32 de ani, dar intr-adevar, dragostea si afectiunea aceea, singura care nu sufera modificari orice-ar fi, o sa-mi lipseasca mereu...
carmen396
Postat pe 16 Ianuarie 2012 10:11
avantaj tu,eu am ramas de timpuriu fara...

chiar ma intrebam zilele trecute cum ar fi fost viata mea fara ea?si pentru ca sunt destul de realista, mi-am marturisit ca ar fi fost alta,nu stiu daca mai buna sau mai rea...
pt ca mamele de fete au un obicei:la cea mai mica neintelegere a fetei cu sotul,ele spun"hai acasa,meriti ceva mai bun",cate casnicii nu s-au sfarsit aiurea-n tramvai,ehe...

ma rog,sunt f multe nuante,si foarte multe feluri de mame...

si eu m-am framant cateodata intrebandu-ma:
ce fel de om sunt?
ce fel de mama sunt?

fereasca sfatu' sa fie cineva in sufletul meu atunci...
iasomia
Postat pe 16 Ianuarie 2012 10:32

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
caut ceva .... intra la acest subiect sa vezi ce caut 46 De la: pantera_neagra 30 Septembrie 2011 22:37
salut 2 De la: Alexxandra 14 Martie 2010 17:08
PRIETENIA O POTI TRANSFORMA INTR O DRAGOSTE? 3 De la: esme 10 Decembrie 2011 23:16
Ingerii lui Daniel 1 De la: Saxon 21 Noiembrie 2010 10:38
problema 9 De la: garbo_455882 5 Noiembrie 2016 07:25
Setari Cookie-uri