România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul total de antibiotice și consumul de antibiotice fără prescriptive.

Comunicat de presă

Sâmbătă, 16 noiembrie, a avut loc conferința organizată de Societatea Română de Microbiologie, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, dedicată rezistenței la antibiotice, o problemă majoră de sănătate publică. Evenimentul a marcat totodată Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor (18-24 noiembrie 2019) și a subliniat nevoia utilizării corecte a antibioticelor datorită riscurilor pentru sănătatea publică a excesului sau folosirii incorecte a acestora.

În cadrul conferinței au fost prezentate datele, pentru anul 2018, privind consumul de antibiotice, rezistența bacteriilor implicate în producerea infecțiilor invazive și infecțiile asociate asistenței medicale din România. Informațiile au fost prezentate de către Prof. Dr. Alexandru Rafila – Președinte Societatea Română de Microbiologie, Dr. Karin Waefler – Biroul Regional OMS pentru Europa, Prof. Dr. Gabriel Popescu - Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Dr. Roxana Șerban – Institutul Național de Sănătate Publică. Teodor Blidaru, Președintele Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România, a prezentat inițiativa globală ”Innovate 4MR” și preocupările studenților la medicină privind implicarea in combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Situația rezistenței bacteriene și a consumului de antibiotice în anul 2018

România se menține pe un loc fruntaș în ceea ce privește consumul de antibiotice, ocupând locul al 5-lea, cu o ușoara creștere de 3% a consumului. În ceea ce privește proporția antibioticelor obținute fără prescripție medicală (15%), România se menține pe locul al 2-lea. Este îngrijorătoare scăderea proporției adulților care s-au informat referitor la utilizarea corectă a antibioticelor, doar 14% față de 33% media UE.

De asemenea sunt în continuare probleme privind structura consumului de antibiotice, deoarece anumite clase de antibiotice (fluorochinolone, cefalosporine, carbapeneme) care favorizează emergența multirezistenței bacteriilor și a infecțiilor cu Clostridioides difficile sunt utilizate in exces.

În ceea ce privește rezistența bacteriilor implicate în producerea infecțiilor invazive și care sunt raportate anual către ECDC, se constată în general reduceri nesemnificative ale nivelurilor de rezistență sau ușoare creșteri, ceea ce nu modifică situația din anul precedent.

Bacterii implicate adesea în producerea infecțiilor asociate asistenței medicale (Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa), rămân cu nivele foarte ridicate de rezistență ceea ce ne plasează în continuare pe primele locuri din UE, alături de alte țări din sudul continentului, în care se remarcă de asemenea consumuri mari de antibiotice (Grecia, Italia, Cipru).

Evoluția favorabilă de scădere a nivelurilor de rezistență se înregistrează în schimb la Escherichia coli si Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA), care sunt adesea implicați în producerea infecțiilor comunitare.

”Creșterea nivelului de rezistență a bacteriilor la antibiotice este în mod clar legat de utilizarea excesivă sau incorectă a acestui tip de medicamente. Avem datoria să îmbunătățim pregătirea profesioniștilor din sistemul medical și să educăm publicul larg privind utilizarea prudentă a antibioticelor. România a avut în ultimii ani o tendință favorabilă de reducere a consumului de antibiotice, dar care acum s-a estompat. Este timpul pentru adoptarea Planului Național de Acțiune în domeniul rezistenței la antimicrobiene și implementarea lui rapidă pentru ca efectele favorabile asupra sănătății publice să fie evidențiate prin reducerea consumului și a rezistenței la antibiotice”, a declarat Prof. Dr. Alexandru Rafila - Președintele Societății Române de Microbiologie.


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Rezistența la antibiotice, o problemă majoră de sănătate publică.