Al treilea, dintre toti cei, era cel mai cel. Nici nu as stii ce defect as putea sa mentionez. Avea insa un copil acasa... Nu ar fi fost asta o problea. Dar de unde Dumnezeu sa scot eu scanteile si fulgerele daca ele nu aveau de gand sa sara singure din niciuna dintre parti? As fi putut eu sa suflu mult si bine ca nu ar fi avut loc niciun incendiu.
Cam acestea sunt povestile mele de iubire de internet. No happy end. Nimic spectaculos si fantastic. Nici un suflet mai usor si impacat cu sine. Nimeni nu a trait mai norocit dupa aceea. Sau cel putin, eu nu. Aveam de fapt dreptate: sunt prea in varsta, prea matura sau prea imatura ca sa-mi gasesc dragostea pe net. Incercarile mele mi se par pana si mie disperate si deplasate. Ar trebui sa las de acum incolor tinerilor si adolescentilor ceea ce le apartine de fapt si de drept: posibilitatea unei iubiri autentice intr-un loc inautentic. Poate tineretea are mai mult noroc ca mine. Am terminat-o cu chat-uitul si intalnirile virtuale transformate in intalniri reale. Sunt lucruri mai merituoase de implinit. O sa fac poate o pauza pana gasesc un site mai potrivit. Oare ce ar trebuie sa fac in afara de schimbarea atitudinii? Sa casc mai bine ochii in jur? Si daca ii casc cat cepele si tot nu ma orbeste nimeni? “Sunt o cauza pierduta”, ajung la vorba prietenei mele. Din nou, nu pot decat sa ii dau dreptate. Mai astept mult si bine... pana cand timpul, cel putin el, o sa fie de partea mea. Un El trebuie sa existe si pentru Mine.
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie