Într-o așezare de acum aproape 7.000 de ani, la Parța, oamenii trăiau după ritmul pământului și al cerului. Case din lemn și lut, focuri aprinse seara și un cer nepoluat de lumini artificiale alcătuiau universul lor cotidian. Din această lume a ajuns până astăzi un obiect ceramic ieșit din comun, aflat acum în patrimoniul Muzeului Național al Banatului.
Vasul are aproximativ 16 centimetri înălțime, două gâturi și un chip omenesc cu gura larg deschisă, încadrat de două mâini ridicate care par să-i susțină strigătul. Arheologii îl numesc vas antropomorf, pentru că îi atribuie trăsături umane, iar expresia sa puternică i-a adus, de-a lungul timpului, mai multe denumiri: „Plângătorul”, „Omul care strigă”, „Cel care țipă” sau „Cel care jelește”.
O piesă descoperită în spațiul ceremonial de la „Casa Cerbului”
Vasul a fost găsit în „Casa Cerbului” de la Parța, într-un spațiu dedicat ceremoniilor. Prin gura chipului de lut erau turnate, probabil, lichide consacrate, oferite divinităților. Astfel, obiectul devenea parte dintr-un ritual prin care comunitatea încerca să păstreze legătura cu pământul, cu cerul și cu forțele pe care le simțea în jurul ei.
Chipul modelat în lut pare surprins într-o emoție intensă, păstrată neschimbată timp de milenii. Pentru cercetători, această expresivitate rară face din piesă una dintre cele mai interesante mărturii ale artei rituale neolitice de pe teritoriul actual al României.
De la chip uman la formă de craniu — și o posibilă legătură cu cerul
Adevărata surpriză a vasului apare atunci când acesta este răsturnat. Forma sa rotundă se transformă într-o siluetă asemănătoare unui craniu, iar gura, mâinile și deschiderile capătă alte înțelesuri. Semnul „M” devine „W”. Același obiect pare să spună, din două unghiuri diferite, povestea vieții și pe cea a morții.
Potrivit unei interpretări prezentate de cercetători, semnul „M/W” regăsit pe obiecte rituale ale civilizației dunărene ar putea reproduce constelația Cassiopeia, ale cărei stele principale desenează pe cer un „W” sau un „M”, în funcție de poziția din care sunt privite. Semne asemănătoare au fost identificate și pe tăblița rotundă de la Tărtăria, pe un fragment ceramic de la Lozna și pe o scoică decorată descoperită la Mostonga, ceea ce susține ipoteza unui simbol astral folosit în context ceremonial.
Interpretări ale specialiștilor
Arheologul Marija Gimbutas a văzut în această piesă imaginea unei zeități din a cărei gură curgea un lichid hrănitor. Gheorghe Lazarovici a legat-o de ritualurile fertilității, ale regenerării și ale pământului roditor. Privit din aceste perspective, vasul reunește într-o singură formă omul, divinitatea, moartea, renașterea și cerul.
Sensul exact al obiectului s-a pierdut odată cu comunitatea care l-a modelat, însă urmele lăsate în lut arată că oamenii neoliticului priveau cerul cu atenție și îi recunoșteau formele. Originalul vasului poate fi văzut la Muzeul Național al Banatului, iar o replică este expusă în Sanctuarul Neolitic de la Parța. Este un obiect ceramic vechi de aproximativ 7.000 de ani, cu formă de chip uman, descoperit într-un spațiu ceremonial din așezarea neolitică de la Parța. Pentru că are gura larg deschisă și două mâini ridicate care par să-i susțină strigătul, o expresie păstrată intactă în lut timp de milenii. Când este răsturnat, semnul „M” de pe vas devine „W”, formă asemănătoare cu cea desenată pe cer de stelele principale ale constelației Cassiopeia, potrivit unei interpretări arheologice.
Sursa foto: Fb Muzeul Național al BanatuluiÎntrebări frecvente despre Parța
1. Ce este vasul antropomorf de la Parța?
2. De ce este numit și „vasul care strigă”?
Supă cremă de dovleac cu măr copt și ghimbir: rețeta catifelată de început de toamnă care încălzește fără să fie grea
Dulceață de smochine care păstrează fibrele fructului: rețeta simplă pentru un borcan de vară
Rulouri de varză cu pui și orez la cuptor: cina de toamnă cu sos cremos de roșii care cucerește de la prima porție
3. Ce legătură are vasul cu constelația Cassiopeia?
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...

Au fost publicate programele pentru Evaluarea Națională 2027 la clasa a VIII-a
Sorin Costreie, propus la Ministerul Educației: filosof de formare, profesor din această vară, consilier pentru trei premieri
Digitalizarea educației, amânată până în 2029: ce prevede noul program de guvernare
Suceava instalează figurine de elevi la trecerile de pietoni pentru siguranța copiilor