Corina Buzoianu, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Spiru Haret” din București, susține că dialogul dintre profesor și elevi poate fi transformat printr-un instrument simplu, dar rar folosit sistematic în școlile românești: feedback-ul oferit chiar de către copii.
O cultură a feedback-ului, construită pas cu pas
Potrivit profesoarei, schimbarea nu se poate produce peste noapte, iar la nivel sistemic ar fi nevoie de cel puțin cinci ani pentru ca o astfel de practică să devină firească în școli. Ideea de bază este simplă: la finalul unei lecții, elevii pot răspunde la un scurt chestionar care include câteva aplicații pe cunoștințele predate, dar și întrebări adresate direct profesorului, prin care își exprimă cum s-au simțit în timpul orei și dacă au înțeles materia.
„Copiii de ora viitoare vin, citesc tema. Noi nu știm exact câți copii din clasă au înțeles tot, câți nu au înțeles”, a explicat Corina Buzoianu, în emisiunea Info Edu, difuzată de TVR Info. Ea le cere elevilor să spună concret de ce au nevoie pentru a înțelege mai bine o temă, fie că este vorba despre scheme suplimentare, explicații repetate sau alte metode de predare.
Cum a schimbat feedback-ul relația cu o clasă de-a noua
Profesoara povestește că anul trecut, la o clasă de-a noua, atmosfera de la ore nu era cea dorită. După ce a cerut feedback de la elevi și a discutat rezultatele direct la tablă, lucrurile au început să se schimbe. A observat însă că mulți copii nu știau cum să ofere un feedback constructiv și că acest lucru trebuie, la rândul lui, învățat.
„Ce înseamnă a da feedback? A formula niște observații pertinente, fără rea-credință, să nu fie răutăcioase și ușor-ușor începe să se construiască o relație de încredere extraordinară între profesor și elev”, a precizat cadrul didactic. Ea se raportează și la cercetătorul în educație John Hattie, ale cărui studii arată importanța feedback-ului în procesul de învățare, subliniind că mulți specialiști susțin aceeași idee: dialogul constant dintre elev și profesor poate schimba radical experiența la clasă.
De ce contează vocea elevilor
Dincolo de notele și evaluările clasice, exemplul Corinei Buzoianu arată cum o practică aparent simplă — ascultarea activă a elevilor — poate întări încrederea și comunicarea în sala de clasă. Este o invitație adresată profesorilor de a privi feedback-ul nu ca pe o formalitate, ci ca pe un instrument real de îmbunătățire a actului didactic.
Întrebări frecvente despre Feedback Elevi
1. Ce este feedback-ul de la elevi, așa cum îl descrie profesoara Corina Buzoianu?
Este un scurt chestionar aplicat la finalul orei, prin care elevii răspund la întrebări despre cunoștințele predate și oferă profesorului observații despre cum s-au simțit și dacă au înțeles materia.
2. De ce este importantă cultura feedback-ului în școli?
Pentru că ajută profesorii să înțeleagă nevoile reale ale elevilor și construiește, în timp, o relație de încredere între profesor și elev, potrivit explicațiilor profesoarei.
3. Cât ar dura implementarea unei culturi a feedback-ului la nivel sistemic?
Potrivit Corinei Buzoianu, ar fi nevoie de cel puțin cinci ani pentru ca o astfel de practică să devină obișnuită în școlile din România.
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
Cinci elevi din Pitești au adus României argintul la cea mai importantă distincție de la FIRST Global Challenge 2026
Cătălina-Sophia Ciocade, aur la paralele la Campionatul Național al Junioarelor, la Lugoj
Gimnaste tinere, rezultate de valoare la Campionatul Național al Junioarelor, la Lugoj
Un director de școală cere simplificarea birocrației legate de bursele elevilor