Un studiu realizat de World Vision România arată cum percep elevii din școlile de stat sprijinul primit în educație și ce nevoi consideră ei că rămân neacoperite. Cercetarea, desfășurată în mai-iunie 2026 pe un eșantion de 729 de respondenți din mediul urban și rural, oferă o imagine utilă pentru părinți, profesori și factori de decizie despre cum arată, din perspectiva elevilor, drumul lor prin școală spre viața de adult.
Pentru ciclul primar au răspuns părinții sau tutorii, iar elevii de gimnaziu și liceu au completat direct chestionarul. Datele reflectă experiențele și percepțiile declarate de participanți, iar autorii studiului precizează clar că cercetarea nu testează competențele elevilor și nu stabilește o relație de cauzalitate între programele de sprijin și schimbările raportate.
Nevoia de pregătire practică pentru viața de adult
Gestionarea banilor și luarea deciziilor se numără printre temele cel mai des menționate de respondenți. Astfel, 43% spun că au nevoie de competențe pentru viața de zi cu zi, 39% de sprijin financiar pentru pregătirea vieții de adult, 31% de consiliere și orientare în carieră, iar 29% își doresc stagii, voluntariat sau internshipuri. Alte 24% cer informații despre oportunități educaționale și profesionale, 23% sprijin emoțional sau psihologic, iar 21% dezvoltarea competențelor digitale. Doar 13% dintre respondenți spun că nu au nevoie de niciun sprijin suplimentar.
La nivel de liceu, jumătate dintre participanți cer mai multă pregătire practică, iar 36% își doresc experiențe directe, precum stagii sau voluntariat. Liceenii evaluează cu 7,76 puncte din 10 activitățile care le întăresc încrederea în sine și cu 7,42 puncte pe cele care contribuie la rezultatele școlare, în timp ce sprijinul pentru clarificarea planului de viață și perspectivele de angajare primesc 6,9 puncte.
Echipamente noi în școli, dar acces inegal la competențe digitale
Investițiile în infrastructură sunt cel mai ușor de observat de către elevi: 79% menționează echipamente noi, 56% reparații sau clădiri noi, iar 48% laboratoare sau ateliere moderne. În schimb, doar 18% spun că au participat efectiv la activități pentru dezvoltarea competențelor digitale, iar 21% consideră că mai au nevoie de sprijin în acest domeniu.
Autorii studiului atrag atenția că aceste cifre nu înseamnă că investițiile în echipamente nu au avut efect, ci că măsoară lucruri diferite: observarea dotărilor, pe de o parte, și participarea declarată la activități de formare, pe de altă parte. Dotarea unei școli nu echivalează automat cu acces individual constant al fiecărui elev la tehnologie și la utilizarea ei efectivă în procesul de învățare.
Ce i-ar ajuta pe elevi să învețe mai bine
Întrebați ce anume i-ar sprijini în procesul de învățare, 43% dintre respondenți menționează explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile, 38% sprijin din partea profesorilor, iar 29% activități mai interactive și aplicate. Alte răspunsuri frecvente includ materiale educaționale mai clare, acces mai bun la tehnologie, un program de studiu flexibil și sprijin emoțional pentru gestionarea stresului. Doar 14% spun că nu întâmpină dificultăți pentru care ar avea nevoie de ajutor.
Nevoile variază în funcție de vârstă: la ciclurile primar și gimnazial predomină cererea de explicații suplimentare și îndrumare din partea profesorilor, în timp ce la liceu cresc în importanță pregătirea practică, gestionarea stresului și orientarea în carieră.
Activitățile remediale, cele mai apreciate de elevi
Printre programele de sprijin evaluate de beneficiari, activitățile remediale primesc cea mai mare notă, 9,3 din 10, urmate de programul „Școală după școală”, cu 9,2 puncte, și de activitățile de educație pentru viață, cu 9,1 puncte. Deși doar 14% dintre respondenți identifică participarea la un program concret, mulți dintre ei recunosc mai ușor sprijinul primit în mod concret, precum activități remediale, burse sau transport și masă, decât denumirea oficială a programului prin care l-au primit.
Rezultatele studiului „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale” au fost prezentate la o dezbatere organizată de World Vision România și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dedicată modului în care investițiile din educație se transformă în impact real asupra elevilor.
Întrebări frecvente despre World Vision România
1. Câți elevi au participat la studiul World Vision România?
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 729 de respondenți din școli de stat, din mediul urban și rural, acoperind ciclul primar, gimnazial și liceal.
2. Ce nevoie este cel mai des menționată de elevi?
43% dintre respondenți spun că au nevoie de competențe pentru viața de zi cu zi, iar 39% de sprijin financiar pentru pregătirea vieții de adult.
3. De ce doar 18% dintre elevi spun că și-au dezvoltat competențe digitale, deși 79% văd echipamente noi?
Autorii studiului explică faptul că observarea dotărilor din școală nu echivalează automat cu accesul individual constant al elevilor la tehnologie și cu utilizarea ei efectivă în procesul de învățare.
Foto main: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Simona Radiș scrie istorie: trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de canotaj
Burse de merit de 450 de lei pentru elevii din primii 15% ai clasei, în anul școlar 2026-2027
Elevii au liber luni, 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației
De ce sărbătorim în România „Ziua Educației” pe 5 octombrie, deși UNESCO o numește „Ziua Profesorului”