Râul Vâlsan, din judeţul Argeş, este singurul loc de pe planetă unde mai trăieşte aspretele (Romanichthys valsanicola), cea mai rară specie de peşte de apă dulce din Europa. Monitorizarea anuală desfăşurată între 22 şi 25 septembrie 2026 de echipa programului „Aspretele Trăieşte”, derulat de Fundaţia Centura Verde alături de organizaţia Fauna & Flora, a identificat 150 de exemplare, o parte dintre ele concentrate pe un sector extrem de restrâns al râului. Rezultatele confirmă nevoia unor măsuri urgente pentru protejarea speciei şi a habitatului ei.
O populaţie fragilă, concentrată pe câteva sute de metri
Dintre cei 150 de aspreţi descoperiţi în 9 din cele 21 de staţii de monitorizare, 114 trăiesc pe un singur sector de doar 450 de metri, mai puţin de 5% din lungimea râului pe care specia a fost confirmată vreodată. Cercetătorii explică această concentrare printr-o combinaţie de factori: un prag de beton care blochează migraţia peştilor în amonte şi o staţie de epurare care nu funcţionează la parametri normali, afectând calitatea apei în aval. Comparativ cu cei 181 de aspreţi identificaţi anul trecut, scăderea vine aproape integral din zona situată în aval de staţia de epurare, unde numărul exemplarelor a scăzut de la 68 la 36.
Un rol important îl are şi debitul ecologic, cantitatea de apă necesară pentru ca ecosistemul acvatic să funcţioneze sănătos. În aval de baraj şi de captarea Dobroneagu, acest debit nu este mereu asigurat, ceea ce înseamnă mai puţin habitat şi o capacitate mai redusă a râului de a dilua eventualele ape uzate.
Un proiect european pentru salvarea aspretelui
Pentru a schimba această situaţie, Fundaţia Centura Verde a depus, pe 22 septembrie, proiectul LIFE ASPRETE, destinat conservării speciei şi a habitatului ei, spre finanţare prin Programul pentru mediu şi politici climatice al Uniunii Europene. Proiectul, cu o durată de cinci ani, este susţinut de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de Administraţia Prezidenţială. Dacă va fi aprobat, va avea ca parteneri universităţi din Austria şi Ungaria — Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţe ale Vieţii din Viena şi Universitatea Maghiară de Agricultură şi Ştiinţe ale Vieţii — alături de fundaţia olandeză Sensing Clues şi consultanţi ştiinţifici din Franţa, Germania şi România.
Planul include monitorizare continuă, refacerea habitatului, înfiinţarea unui Sanctuar al Aspretelui pentru cercetare şi reproducere în captivitate, repopulare controlată şi elaborarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru specie. Sanctuarul va fi construit în satul Galeşu, comuna Brăduleţ, pe un teren aflat în situl Natura 2000 Valea Vâlsanului, achiziţionat de fundaţie cu sprijinul Kaufland România.
Alex Găvan, conservaţionist şi preşedintele Fundaţiei Centura Verde, a declarat că datele monitorizării arată clar legătura dintre distribuţia aspretelui şi funcţionarea deficitară a staţiei de epurare, precum şi responsabilitatea statului în privinţa asigurării debitului ecologic calculat de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. El a spus că unul dintre indicatorii de succes ai proiectului va fi momentul în care va putea din nou să bea apă şi să facă baie în Vâlsan, aşa cum făcea în copilărie.
Măsuri concrete deja în curs
Trei bariere artificiale din zona Brădetu, printre care şi pragul de beton care blochează migraţia aspreţilor, fac obiectul unui proiect de îndepărtare prin programul Open Rivers. Odată eliminate, vor fi reconectaţi aproximativ 12,8 kilometri de râu. Pentru repunerea în funcţiune a staţiei de epurare Brădetu au fost alocate aproape 0,5 milioane de euro prin Legea bugetului de stat pe 2026, în urma demersurilor fundaţiei împreună cu autorităţile.
Descoperit în 1956, aspretele este endemic României şi este clasificat „critic periclitat” pe Lista Roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Specia a trăit istoric şi pe râurile Argeş şi Râul Doamnei, dar astăzi supravieţuieşte doar pe Vâlsan. Înainte de lansarea programului de conservare, în 2019, populaţia era estimată la doar 10-15 exemplare. Monitorizările standardizate din ultimii ani au identificat variaţii anuale — de la 57 de exemplare în 2022 la 181 în 2025 — care arată atât fragilitatea speciei, cât şi rezultatele eforturilor de protecţie.
La monitorizarea din acest an au contribuit 12 cercetători din instituţii precum Fauna & Flora, Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea din Oradea şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, alături de reprezentanţi ai Fundaţiei Centura Verde. Aspretele (Romanichthys valsanicola) este cel mai rar peşte de apă dulce din Europa şi trăieşte exclusiv în râul Vâlsan din România. Este o specie endemică, descoperită în 1956, clasificată drept critic periclitată. Monitorizarea din septembrie 2026 a identificat 150 de exemplare, dintre care 114 concentrate pe un singur sector de 450 de metri al râului Vâlsan. Proiectul LIFE ASPRETE propune refacerea habitatului, îndepărtarea barierelor artificiale, repunerea în funcţiune a staţiei de epurare Brădetu, asigurarea debitului ecologic şi înfiinţarea unui sanctuar de cercetare şi reproducere.
Sursa foto: Facebook Centura Verde Întrebări frecvente despre Asprete
1. Ce este aspretele şi de ce este important?
2. Câţi aspreţi mai există în prezent?
Horoscop sănătate săptămâna 8-14 iunie: Energia unei zodii revine în forță
Horoscop sănătate săptămâna 6-12 iulie: Energia a 4 zodii zodii revine în forță
Marele Tranzit din 12 august: Cele 6 zodii favorizate de cer la apogeul Perseidelor
3. Ce soluţii sunt propuse pentru protejarea speciei?
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...

Simona Radiș scrie istorie: trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de canotaj
Burse de merit de 450 de lei pentru elevii din primii 15% ai clasei, în anul școlar 2026-2027
Elevii au liber luni, 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației
De ce sărbătorim în România „Ziua Educației” pe 5 octombrie, deși UNESCO o numește „Ziua Profesorului”