Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat că Premiul Nobel pentru Chimie din acest an revine cercetătorilor Henri Boris Kagan, de la Universitatea Paris-Sud din Franța, și Kenso Soai, de la Universitatea de Științe din Tokyo, Japonia. Cei doi au fost distinși „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”, o lucrare de decenii care a oferit răspunsuri la una dintre marile întrebări ale chimiei moderne.
Un mister numit homochiralitate
Multe molecule esențiale pentru viață, precum aminoacizii, există în două forme care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă. Cu toate acestea, organismele vii folosesc, aproape fără excepție, doar una dintre aceste două variante. Acest fenomen, numit homochiralitate, a fost considerat multă vreme unul dintre cele mai mari mistere ale chimiei, iar cercetările celor doi laureați au adus o explicație științifică solidă pentru modul în care natura ajunge să „aleagă” o singură formă.
Explicația oferită de Academia Regală Suedeză de Științe arată clar miza descoperirii: înțelegerea modului în care, dintr-un amestec inițial aparent echilibrat, se poate ajunge la dominanța aproape totală a unei singure forme moleculare.
De la teorie la reacția care se amplifică singură
Henri Kagan a pus bazele acestei direcții de cercetare în anul 1986, când a descoperit așa-numitele „efecte neliniare”. El a demonstrat că o reacție chimică poate fi concepută astfel încât să favorizeze, într-un mod surprinzător de puternic, una dintre cele două forme „în oglindă” ale unei molecule, obținând un exces mult mai mare decât se credea posibil până atunci.
Pornind de la aceste descoperiri, Kenso Soai a reușit, după ani de încercări, să creeze în anul 2003 o reacție chimică în care acest principiu devine vizibil și măsurabil. El a arătat că, dacă la începutul reacției apar puțin mai multe molecule dintr-o anumită formă, acestea favorizează formarea altor molecule de același tip. Astfel, mica diferență inițială se amplifică de la sine, până când, în final, toate moleculele rezultate din reacție ajung să aibă aceeași formă „în oglindă”.
O descoperire cu impact pentru chimia viitorului
Lucrările celor doi cercetători au deschis noi direcții pentru sinteza organică asimetrică, un domeniu esențial în producerea de medicamente și alte substanțe în care forma exactă a unei molecule poate face diferența dintre un compus eficient și unul inactiv sau chiar dăunător. Recunoașterea oferită de Comitetul Nobel confirmă importanța unei cercetări fundamentale, construite pas cu pas, de-a lungul mai multor decenii.
Premiile Nobel pentru acest an continuă să fie anunțate în această săptămână, după ce distincțiile pentru Fiziologie sau Medicină și pentru Fizică au fost deja acordate. Urmează anunțurile pentru Literatură și Pace, iar seria se va încheia cu Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice.
Întrebări frecvente despre Premiul Nobel Pentru Chimie
1. Pentru ce au primit Henri Kagan și Kenso Soai Premiul Nobel pentru Chimie 2026?
Au fost premiați pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, explicând cum o reacție chimică poate amplifica dominanța uneia dintre cele două forme „în oglindă” ale unei molecule.
2. Ce este homochiralitatea?
Este fenomenul prin care organismele vii folosesc, aproape fără excepție, doar una dintre cele două forme „în oglindă” ale unor molecule precum aminoacizii, deși din punct de vedere chimic ambele forme ar putea exista.
3. Ce a descoperit Kenso Soai în 2003?
A demonstrat că o mică diferență inițială între cele două forme ale unei molecule se poate amplifica singură în timpul unei reacții chimice, până când toate moleculele rezultate ajung să aibă aceeași formă.
Foto: AntonSAN /Shuterstock
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Elev din Constanța, medalie de aur la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială
Școala din spital: elevii internați îndelung pot continua cursurile în 10 spitale din București
Bobi Simion, liderul mondial al para-tenisului de masă românesc
Premierul desemnat Luca Niculescu: Reformele bune se fac pe baza datelor