Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?
TOC afectează aproximativ 2% din populația globului, în jumătate din cazuri simptomele apărând în copilărie sau adolescență și rareori manifestându-se după vârsta de 40 ani. Inclusă pe lista tulburărilor anxioase, este una dintre afecțiunile care includ gânduri obsesive și comportamente compulsive [1].
O persoană afectată de tulburarea obsesiv compulsivă are următoarele simptome:
Deși TOC este o afecțiune care poate afecta în mod sever calitatea vieții, există tratamente eficiente pentru a o gestiona adecvat. Abordarea corectă variază în funcție de simptome, de gravitatea lor și de preferințele pacientului.
Terapia cognitiv comportamentală
Acest tip de psihoterapie poate ajuta individul să își schimbe modul de a gândi, modul de a simți și comportamentul. Poate include două tehnici de lucru: expunerea și prevenirea răspunsului și terapia cognitivă [3].
Expunerea și prevenirea răspunsului reprezintă o tehnică în două etape:
Odată ce pacientul a identificat și reevaluat propriile convingeri legate de consecințele pe care comportamentul compulsiv le are asupra propriei vieți, terapeutul îl poate încuraja să:
Medicația
Există tratamente medicamentoase care pot contribui la tratarea tulburării obsesiv-compulsive, inclusiv unele produse utilizate pentru depresie, dar în doze mai mari. Chiar și așa, primele rezultate pot apărea abia după 3 luni de la începerea tratamentului [3].
Pentru că jumătate dintre pacienții cu TOC nu răspund la tratamentul exclusiv cu antidepresive, este posibil ca medicul să prescrie, de asemenea, antipsihotice [3].
Remediile alternative
Există persoane care, pe lângă tratamentele clasice, găsesc alinare într-o serie de tehnici alternative, remedii casnice sau soluții proprii de gestionare a situației.
Comunicarea ajută
Mulți pacienți care suferă de TOC afirmă că un prim pas foarte important este disponibilitatea de a discuta deschis cu familia și prietenii apropiați despre simptomele pe care le trăiesc. De asemenea, timpul petrecut împreună cu alte persoane care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă poate induce un sentiment de acceptare și poate încuraja expunerea la un mediu nou, fără teama de a fi judecat [3].
Relaxarea și minimizarea stresului
Majoritatea pacienților care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă raportează o înrăutățire a simptomelor în perioadele de stres intens, prin urmare tehnicile de gestionare a stresului reprezintă o parte importantă a terapiei.
Chiar dacă nu reprezintă, în sine, un tratament concret împotriva TOC, acestea previn situația în care pacientul ajunge să se simtă copleșit de situație și pierde controlul asupra lucrurilor [2].
Somn odihnitor, exercițiu fizic, alimentație corectă
Multe dintre afecțiunile mintale tind să se agraveze și să se acutizeze ca urmare a oboselii. Expunerea la ecrane ar trebui limitată cu cel puțin o oră înainte de culcare, iar exercițiul fizic zilnic contribuie de asemenea la îmbunătățirea somnului.
Căderile bruște de glicemie aduc cu ele oboseală, deprimare, o stare generală de epuizare pe care persoanele care suferă de TOC o pot percepe ca destabilizatoare. Consumul unei cantități adecvate de apă va îmbunătăți capacitatea de concentrare și va ajuta la stabilizarea dispoziției [2].
Tulburarea obsesiv compulsivă poate fi extrem de solicitantă pentru pacient, a cărui viață și relații sociale pot plăti un preț scump în absența unei intervenții eficiente. Din fericire, există soluții de tratament, astfel încât situația să poată fi ținută sub control, iar calitatea vieții să poată fi menținută.
Bibliografie:
Sursa foto: Fotografie de la energepic.com /Pexels