Pe buna dreptate, stresul a fost denumit “boala secolulului XXI”. Din ce in ce mai multe persoane acuza ca sunt victime ale stresului, ca s-au confruntat la un moment dat cu aceasta problema sau ca sanatatea le-a fost afectata in mod iremediabil. Mai mult ca sigur ca sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra noastra variaza si ele in functie de persoana. Stresul nu are insa acelasi impact asupra fiecaruia dintre noi, maniera in care acesta ne afecteaza depinzand intr-o buna masura de capacitatea fiecaruia de adaptare la conditiile de mediu stresante. Pe unii stresul ii motiveaza si ii impulsioneaza in a merge mai departe, pentru altii “stresul este stresant”. Unii percep stresul intr-un mod pozitiv (eustres), iar altii se lasa doborat de el. Si unii si altii accepta insa stresul ca atare, invatand sa traiasca alaturi de el.

Capacitatea de adaptabilitate in fata stresului

Se crede ca persoanele care au un grad ridicat de toleranta a stresului au in permanenta controlul asupra situatiei, ca au un scop bine fixat si ca adora sa-si asume responsabiliti. Acestea pot influenta pozitiv evenimentele ce au loc in jurul lor, in timp ce persoanele mai putin tolerante in fata stresului sunt convinse ca nu pot intreprinde nimic ca sa schimbe cursul evenimentelor. Pe de alta parte, adaptabilitatea in fata stresului este conditionata de asa-zisi “factori externi”, care nu tin neaparat de tipul de personalitate pe care il avem. Varsta, experienta, educatia, factorul financiar, capacitatea organismului de a rezista stresului, nivelul educational, conceptiile religioase, toate acestea ne determina sa percepem stresul in mod diferit. Daca viitorul ne este asigurat din punct de vedere financiar, stresul cauzat de lipsa unui loc de munca stabil este minim. Daca jobul respectiv constituie insa principala noastra sursa de existenta, mai mult ca sigur ca am percepe aceeasi situatie ca fiind mult mai stresanta.