Epilepsia este o tulburare cronică ce poate provoca o accelerare bruscă a activității electrice de la nivelul creierului. Acest proces poartă numele de criză epileptică. Există două tipuri de astfel de convulsii care afectează creierul, și anume convulsii generalizate și convulsii focale. O criză epileptică poate dura de la câteva secunde la câteva minute, timp în care pacientul își pierde cunoștința. Imediat după aceea, persoana care a trecut prin convulsii, cel mai probabil, nu îți va aminti nimic.
Afectând peste 65 de milioane de oameni din întreaga lume, epilepsia este o tulburare neurologică ce poate fi ținută sub control printr-un tratament adecvat, dar nu poate fi vindecată complet niciodată. Iată și alte informații pe care ar trebui să le știi despre această afecțiune.
Cauze ale epilepsiei
În cele mai multe situații, cauzele epilepsiei nu pot fi stabilite. Totuși, anumite antecedente medicale pot determina instalarea acestei tulburări neurologice. Printre acestea se numără și:
leziuni cerebrale
| cicatrici pe creier după o leziune cerebrală (epilepsie posttraumatică)
| boli grave sau febră foarte mare
| accident vascular cerebral, care este principala cauză de epilepsie la persoanele cu vârsta peste 35 de ani
| boli vasculare
| lipsa de oxigen a creierului
| tumoare cerebrală sau chist
| demență sau boala Alzheimer
| consumul de droguri în timpul sarcinii
| leziuni prenatale, malformații ale creierului sau lipsa de oxigen la naștere
| boli infecțioase, precum SIDA
| meningita
| tulburări genetice sau de dezvoltare
| boli neurologice
De asemenea, un rol important în această ecuație îl poate juca ereditatea. Dacă unul dintre părinți suferă de epilepsie, șansele ca viitorul copil să aibă aceeași problemă medicală cresc foarte mult.
Simptome ale epilepsiei
Principalul simptom al epilepsiei sunt însăși convulsiile. Însă semnele instalării epilepsiei pot diferi de la o persoană la alta. Iată care sunt și alte simptome ale epilepsiei:
modificări ale simțului gustului, mirosului, vederii, auzului sau atingerii
| ameţeală
| furnicături și zvâcniri ale membrelor
| privirea pierdută, în gol
| lipsa de răspuns
| efectuarea unor mișcări repetitive, cum ar fi clipirea accelerată
| rigidizarea corpului
| tremur la nivelul întregului corp
| pierderea controlului asupra vezicii urinare sau a intestinului
| pierderea cunoștinței
Ce anume poate declanșa o criză epileptică?
Cele mai frecvente cauze declanșatoare a unei crize epileptice sunt:
lipsa de somn
| boala sau febra îndelungată
| stres
| lumini puternice sau intermitente
| cofeina, alcoolul, medicamentele sau drogurile
| supraalimentația, subnutriția sau anumite ingrediente alimentare
Identificarea acestor factori declanșatori ai unei crize epileptice nu este întotdeauna o sarcină ușoară. Un singur incident de acest fel nu poate determina, precis, o cauză a epilepsiei. De aceea, medicii recomandă păstrarea unui jurnal în care să fie descrisă manifestarea crizelor, cu detalii. După fiecare criză epileptică, persoana în cauză sau un apropiat al acesteia va nota următoarele informații referitoare la episodul neplăcut:
ziua și ora
| care era activitatea în care era implicat pacientul
| cum anume a fost percepută criza
| obiective, mirosuri sau sunete neobișnuite
| factori de stres neobișnuiți
| ce mâncase pacientul sau cât timp trecuse de la ultima masă
| nivelul de oboseală și cât de bine a dormit pacientul cu o noapte înainte
Acest jurnal ar trebui prezentat medicului neurolog la fiecare vizită, pentru ca tratamentul indicat să fie unul cât mai bine personalizat.
Tratament pentru epilepsie
Majoritatea bolnavilor de epilepsie pot ține boala sub control cu ajutorul unui tratament adecvat. De aceea, e necesar ca pacienții să ceară sfatul unor medici neurochirurgi din București, care vor veni cu opțiuni de tratament adecvat nevoilor acestora.
De pildă, specialiștii pot recomanda administrarea medicamentelor antiepileptice, care vor reduce numărul de convulsii avute sau le pot elimina complet. Pentru a fi eficiente, medicamentele trebuie luate exact așa cum au fost prescrise. Dieta ketogenică, bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, pare să aibă, și ea, un cuvânt important de spus în ținerea sub control a epilepsiei. De asemenea, zona creierului care provoacă activitate convulsivă poate fi modificată. Nu în ultimul rând, un dispozitiv asemănător stimulatorului cardiac poate fi folosit pentru a verifica în mod constant tiparul activității creierului. Tot acesta poate fi programat să trimită o încărcare electrică pentru a opri o criză epileptică. Medicii mai pot decide și ținerea sub control a acestei afecțiuni prin intermediul unor intervenții chirurgicale minim invazive și radiochirurgie.
Foto fr si main: De la Kateryna Kon /Shutterstock
Te-ar putea interesa și:
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău pentru organism să nu le mâncăm deloc. Ce soluții avem ca să mâncăm totuși sănătos?
Totul despre zona intima a femeilor
Vitamina D, esențială pentru sănătate: Beneficii uimitoare și cum să o suplimentăm corect
Rinita Alergică: Cauze, Simptome & Tratament
De ce te trimite dermatologul la endocrinolog? Când ”boala de piele” nu e boală de piele, ci manifestarea unei afecțiuni endocrine
Medic dermatolog, despre cauzele creșterii incidenței cancerului de piele. Cum ne-au afectat pandemia și modificările climatice
Sarea în bucate: Ghid pentru a controla consumul zilnic de sare
Crioprezervarea ovocitelor: un tratament modern pentru libertatea fertilității feminine
72.000 de români, diagnosticați cu Boala Parkinson. Care sunt simptomele care apar cu mulți ani înainte de diagnosticarea afecțiunii?
Rinoplastia și alergiile nazale. Poate ajuta chirurgia nasului în gestionarea alergiilor?
Ce sunt fibrele și care este rolul lor într-o alimentație echilibrată
Căderea părului după naștere – tratament și prevenire
Parenchimul pulmonar nu are receptori de durere! De multe ori, tumorile pulmonare se descoperă întâmplător. Interviu cu Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, despre cancerul bronhopulmonar
Sănătatea stă în digestie: 10 alimente care ne îmbunătățesc digestia
Dr. Victor Tomulescu: ”Screeningul identifică cancerul colorectal înainte ca o persoană să aibă simptomatologie”
Aplicarea corectă a cremei pentru hemoroizi: sfaturi și recomandări
Porți aparat dentar fix? Iată cum să-ți îngrijești corect dinții
Interviu Prof. Univ. Dr. Sabine EICHINGER-HASENAUER: Ce este anemia hemolitică, de câte tipuri este și ce teste sunt necesare pentru a o identifica
Mamografia nu doare. Un studiu arată percepția pacientelor cu privire la disconfortul resimțit în timpul screeningului mamar
Inflamația aparatului genital feminin | Prevenție – Simptome – Tratament
Dietele vegane sau vegetariene pot afecta colagenul din piele. Cât te ajută produsele cosmetice să refaci elasticitatea pielii?
Zahărul în alimentație: Cât de mult este prea mult? Cât zahăr poate consuma un adult pe zi?
Cât de bine îți cunoști sânii? Semnele subtile, mai puțin cunoscute, ale cancerului de sân
Românii petrec doi ani din viață confruntându-se cu migrene. La nivel național, 2.3 milioane de adulți suferă de migrene în diferite stadii
Istoria ochelarilor de soare aviator
Cum influențează dieta și alimentația sănătatea dentară
3 tipuri de exerciții de respirație pentru persoanele cu tensiune arterială ridicată
Colagenul si articulațiile
Planul perfect: Cum trebuie să arate rutina ta de viață pentru a avea o imunitate puternică
Artroza, mai răspândită la femei. Iată obiceiurile care te predispun la gonartroză sau coxartroză
| | | |