În sănătate, virusul SARS-CoV-2 a provocat daune indirecte cel puțin la fel de mari precum cele generate în mod direct, prin infectare. Măsurile de siguranță adoptate în răspuns la pandemia COVID-19 au adâncit inegalitățile, au provocat întârzierea diagnosticării și chiar a tratării anumitor boli.
Clinicile medicale au încercat să se adapteze din mers la un context mereu în schimbare, pentru ca incertitudinile publice să afecteze cât mai puțin tratarea pacienților.
În programarea operațiilor au prioritate pacienții care prezintă tumori cu evoluție gravă, precum melanomul malign, tumora Merkel, carcinomul spinocelular, precum și tumorile de tip carcinom bazocelular dezvoltate la nivelul feței, scalpului sau care sunt recidivante și au o tendință la dezvoltare distructivă. În cazul în care un pacient operat se infectează cu virusul SARS-CoV-2 în perioada de covalescență, asigurăm prin serviciul de telemedicină consultul și ghidajul pacientului privind îngrijirea locală,” afirmă dr. Mihaela Leventer (foto), medic primar dermatolog, fondatoare a Dr.Leventer Centre.
În ceea ce privește pacienții cu cancer și vaccinul COVID-19, aceștia sunt încurajați să se imunizeze deoarece au nevoie să fie apărați de o boală cu multe necunoscute și, uneori, cu risc de deces. Pacienții care sunt sub tratament imunologic sau citostatic trebuie să ceară sfatul medicului oncolog curant privind oportunitatea vaccinării.
Medicamentele imunosupresoare și COVID-19Multe boli de piele sunt tratate cu medicamente imunosupresoare ca Prednison, Medrol, Dexamethazona. Studiile recomandă măsuri suplimentare de protecție pentru pacienții care sunt dependenți de aceste tratamente care cresc riscul de infecție. Dacă nu sunt absolut necesare, se recomandă evitarea lor sau administrarea pe cure scurte. Pentru Ciclosporină, Azatioprină, Mycofenolat de mofetil, utilizate și în unele boli de piele, dar cel mai frecvent la pacienții cu transplant de organ, se recomandă protecție sporită și o decizie nuanțată privind vaccinarea .
Spre deosebire de acestea, Methotrexatul și unele medicamente biologice pot fi menținute în tratament dacă deja curele de tratament sunt în curs sau se amână intrarea în terapie până după vaccinarea completă.
Efecte mai puțin știute ale COVID-19Căderea părului
Stresul poate genera căderea părului. Unii pacienți care au trecut prin COVID-19, mai ales cei care au avut parte de episoade febrile, s-au plâns de căderea accentuată a părului. Această situație era cunoscută și după alte îmbolnăviri virale însoțite de febră ca de exemplu pneumonie virală.
„Pentru acești pacienți, recomand continuarea tratamentului cu vitamina D în doze de 2000 UI/zi încă 3 luni după ieșirea din boală. De asemenea, ca tratament cronic, se recomandă Seleniu și Zinc. Local, pot fi folosite produse pe bază de Minoxidil sau produse dermocosmetice pentru căderea părului,” adaugă dr. Mihaela Leventer.
Manifestări cutanate
Încă din 3 martie 2020 au fost publicate primele observații privind posibilitatea ca infecția cu SARS-CoV-2 să producă leziuni cutanate. Au urmat numeroase alte observații privind semnele dermatologice în COVID-19. S-a constatat că 22% dintre pacienți au pete roz fără mâncărime distribuite egal pe toată suprafața cutanată, 18% dezvoltă aspectul de „picior COVID-19”, care afectează mai degrabă degetele care se învinețesc la fel ca într-o degerătură, 16% fac urticarie, 11% prezintă erupție cu bășicuțe, 10% leziuni asemănătoare psoriazisului în picătură, adică roșii, palpabile și acoperite de cojițe iar peste 6% prezintă un desen marmotat roz-vinețiu al pielii de pe membre. Aceste aspecte nu sunt specifice pentru că se întâlnesc și în alte afecțiuni dermatolofice dar arată potențialul imun sau inflamator al COVID-19.
Citiți continuarea pe pagina următoare >>>