Românii ignoră deseori simptomele organismului, mai ales după venirea din vacanță. Un dezechilibru apărut la nivel intestinal - cauzat fie de un episod acut de enterocolită sau o toxiinfecție alimentară, de infecții parazitare sau factori de mediu, fie chiar și de o dietă haotică – poate fi cauza apariției unor simptome recurente care s-ar putea să perturbe starea de sănătate.
Alimentația avută în vacanțe poate uneori provoca dezechilibre intestinale. Dezechilibrul florei intestinale sau disbioza intestinală poate genera apariția unor simptome digestive ușoare sau de scurtă durată, dar aceste simptome ignorate, pot conduce la un dezechilibru mai grav sau instalat pe o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate conduce mai departe la inflamație cronică și, de aici, chiar la instalarea unor patologii cronice.
Una din cauzele generatoare de inflamație cronică din organism o reprezintă alimentele consumate. Mai exact, reacția pe care organismul o are la anumite produse. Atunci când un aliment nu este bine procesat de organism, în special dacă avem un dezechilibru la nivel intestinal, fragmente din el trec de bariera intestinală și ajung în sânge. Durerile abdominale recurente, în special după mese, balonarea, tulburările de tranzit intestinal, constipația sau diareea, migrenele și stările de vomă, retenția de apă sunt toate simptome care pot indica o stare de inflamație în organism, care în timp poate conduce la instalarea unor afecțiuni grave precum sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau chiar boli autoimune.
Identificarea problemelor alimentare este dificilă, iar deseori este necesar un test paraclinic care să arate reacția întârziată, reacția imună prin anticorpi IgG. Alimentul care nu este procesat corect este sesizat de organism ca fiind o problemă, sistemul imunitar se activează și produce anticorpi specifici IgG pentru a anihila aceste “corpuri străine”. Anticorpii IgG se atașează de acești “intruși” formând complexe imune care circulă și se pot depune oriunde în organism, în zonele deja sensibilizate, în funcție de predispoziția genetică sau alți factori, generând inflamație cronică. Acesta este mecanismul biochimic al alergiilor alimentare întârziate, cunoscute și sub denumirea mai puțin științifică, ca sensibilități alimentare.
Revista Asociației Române pentru Studiul Durerii evidenția într-un articol* din anul 2013 faptul că “Durerea abdominală este un simptom obişnuit, ce duce la milioane de vizite ale pacienţilor la medic”, iar “Aceşti pacienţi necesită resurse monetare considerabile, având costuri anuale de 16,6 miliarde de dolari în Statele Unite şi 28,4 miliarde de euro în Europa”. Aceste valori sunt de acum 7 ani și oferă o perspectivă diminuată asupra anvergurii și frecvenței problemelor digestive cu care se confruntă populația la nivel european.
Așadar, de echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism. Flora intestinală joacă un rol esențial în prevenirea înmulțirii microorganismelor patogene, în optima funcționare a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii. Bolile inflamatorii intestinale sunt boli grave și intră în categoria bolilor autoimune cu tratament complicat.