Tulburările respiratorii în somn reprezintă un grup de boli caracterizate prin respirație anormală în timpul somnului.
Astăzi, de Ziua Mondială a Somnului, Dr Ioan Bulescu, Medic Specialist ORL – cu competențe în Somnologie la Clinica Medicum atrage atentia asupra tulburările respiratorii în somn care au o prelavență din ce în ce mai crescută, în special în populația adultă, ceea ce constituie o problemă globală acestea fiind asociate cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar și depresie și accidente rutiere cauzate de somnolența diurnă.
Majoritatea tulburărilor respiratorii în timpul somnului sunt asociate cu treziri sau microtreziri care determină somnolență în timpul zilei, datorate de fragmentarea excesivă a somnului.
Conform http://www.worldsleepday.org/, un somn bun este definit de trei factori:
durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului şi să fie alert a doua zi;
| continuitate, adică somn neîntrerupt;
| profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică şi psihică.
Una dintre cele mai frecvente este Sindromul de apnee obstructivă în somn, o patologie tratabilă, însă mult subdiagnosticată. Statistic este considerat că între 3-10% din bărbații de vârstă medie și între 2-5% din femei suferă de un grad de apnee în somn. Factorii de risc pentru apneea în somn sunt obezitatea, vârsta peste 40 de ani, sexul masculin, dar și unele caracteristici anatomice individuale. În legătură cu obezitatea, s-a dovedit că o creștere cu 10% a masei corporale determină o creștere cu 30% a Indicelui de Apnee-Hipopnee (scorul care calculează severitatea sindromului de apnee în somn după poligrafie sau polisomnografie).
Manifestările clinice sunt prezente atât în timpul nopții cât și în timpul zilei. În timpul nopții pacienții sforăie zgomotos, au episoade de oprire a respirației, se trezesc frecvent, uneori cu senzație de sufocare. Manifestările din timpul zilei sunt determinate de somnul neodihnitor și cuprind somnolență excesivă, tulburări de concentrare, pierderi de memorie și/sau iritabilitate
Consecințele sindromului de apnee în somn sunt multiple, determinate de scăderile repetate ale concentrației în oxigen, variațiile de puls dar și de fragmentarea somnului și de tulburările hormonale pe care le poate determina. Sindromul de apnee în somn este considerat factor de risc independent pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale, fiind asociat cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, modificări în metabolismul glucozei, dar și depresie și accidente rutiere cauzate de somnolența diurnă.
Citește continuarea pe pagina următoare >>>>
Te-ar putea interesa și:
5 trucuri pentru a evita problemele digestive de Paște. Așa te poți bucura de bunătățile pascale fără balonare sau arsuri gastrice
Entorsa de gleznă, entorsa de genunchi și entorsa de pumn: Cauza, simptome și tratament
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău pentru organism să nu le mâncăm deloc. Ce soluții avem ca să mâncăm totuși sănătos?
Totul despre zona intima a femeilor
Vitamina D, esențială pentru sănătate: Beneficii uimitoare și cum să o suplimentăm corect
Rinita Alergică: Cauze, Simptome & Tratament
De ce te trimite dermatologul la endocrinolog? Când ”boala de piele” nu e boală de piele, ci manifestarea unei afecțiuni endocrine
Medic dermatolog, despre cauzele creșterii incidenței cancerului de piele. Cum ne-au afectat pandemia și modificările climatice
Sarea în bucate: Ghid pentru a controla consumul zilnic de sare
Crioprezervarea ovocitelor: un tratament modern pentru libertatea fertilității feminine
72.000 de români, diagnosticați cu Boala Parkinson. Care sunt simptomele care apar cu mulți ani înainte de diagnosticarea afecțiunii?
Rinoplastia și alergiile nazale. Poate ajuta chirurgia nasului în gestionarea alergiilor?
Ce sunt fibrele și care este rolul lor într-o alimentație echilibrată
Căderea părului după naștere – tratament și prevenire
Parenchimul pulmonar nu are receptori de durere! De multe ori, tumorile pulmonare se descoperă întâmplător. Interviu cu Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, despre cancerul bronhopulmonar
Sănătatea stă în digestie: 10 alimente care ne îmbunătățesc digestia
Dr. Victor Tomulescu: ”Screeningul identifică cancerul colorectal înainte ca o persoană să aibă simptomatologie”
Aplicarea corectă a cremei pentru hemoroizi: sfaturi și recomandări
Porți aparat dentar fix? Iată cum să-ți îngrijești corect dinții
Interviu Prof. Univ. Dr. Sabine EICHINGER-HASENAUER: Ce este anemia hemolitică, de câte tipuri este și ce teste sunt necesare pentru a o identifica
Mamografia nu doare. Un studiu arată percepția pacientelor cu privire la disconfortul resimțit în timpul screeningului mamar
Inflamația aparatului genital feminin | Prevenție – Simptome – Tratament
Dietele vegane sau vegetariene pot afecta colagenul din piele. Cât te ajută produsele cosmetice să refaci elasticitatea pielii?
Zahărul în alimentație: Cât de mult este prea mult? Cât zahăr poate consuma un adult pe zi?
Cât de bine îți cunoști sânii? Semnele subtile, mai puțin cunoscute, ale cancerului de sân
Românii petrec doi ani din viață confruntându-se cu migrene. La nivel național, 2.3 milioane de adulți suferă de migrene în diferite stadii
Istoria ochelarilor de soare aviator
Cum influențează dieta și alimentația sănătatea dentară
3 tipuri de exerciții de respirație pentru persoanele cu tensiune arterială ridicată
Colagenul si articulațiile
|