Am folosit termenii medicali în titlu, dar pentru a-ţi fi mai clar: augmentarea înseamnă implant mamar, în timp ce mastopexia presupune ridicarea (liftingul) sânilor.
Anul trecut, în Statele Unite, cele două proceduri au fost printre cele mai populare, şi, potrivit raportului Societății Americane de Chirurgie Plastică și Estetică, au înregistrat creşteri semnificative. Iată care sunt motivele.
Când să apelezi la ajutorul specialiştilor
Odată cu înaintarea în vârstă, pielea ta îşi pierde din elasticitate, iar sarcina, alăptarea și fluctuaţiile de greutate pot afecta şi ele forma şi fermitatea sânilor. Este absolut normal să iei măsuri şi să ceri ajutorul unui specialist. Doar el îţi poate spune exact dacă vei avea nevoie de o mastopexie simplă sau de una cu augmentare, respectiv, cu implant mamar. Statisticile arată că femeile cu vârste cuprinse între 30 şi 54 de ani apelează cel mai des la astfel de intervenţii chirurgicale.
De ce să faci o astfel de intervenţie
Exerciţiile la sală, duşurile reci sau tratamentele cosmetice nu îţi vor reda aspectul din tinereţe al sânilor. Fie că îţi faci un implant, fie că optezi pentru un lifting, doar prin aceste metode poţi reveni la formele din trecut. Nu este nimic greşit sau ruşinos în asta. Efectele sunt rapide şi vizibile, vei fi foarte mulţumită de ceea ce vezi în oglindă şi îţi vei recăpăta încrederea.
Află în ce constă operaţia
După cum spuneam, prin mastopexie îţi vei contura şi ridica sânii, în timp ce augmentarea presupune folosirea implantului mamar pentru redobândirea volumului. La prima consultaţie, trebuie să-i spui chirurgului ce aşteptări ai, iar el îţi va da toate detaliile referitoare la intervenţia pentru care ar trebui să optezi. Ca orice operaţie, vei fi supusă unor riscuri. Pot apărea infecţii, hematoame, vor rămâne mici cicatrice. Una peste alta, rezultatul final va merita toate eforturile tale. Iată ce ar mai trebui să ştii:
Înainte de operaţie, chirurgul şi medicul anestezist trebuie să-ţi cunoască întregul istoric medical.
| Dacă eşti fumătoare, renunţă la acest viciu cu cel puţin două săptămâni înaintea intervenţiei. De asemenea, nu este bine să te expui la soare şi nici să urmezi diete.
| Amână operaţia dacă răceşti sau faci o infecţie de orice fel.
| Intervenţiile chirurgicale n-ar trebui să dureze mai mult de două-trei ore.
| Spitalizarea după operaţie este de o zi sau două.
| Recuperarea durează două-trei luni şi numai după această perioadă poţi aprecia în mod corect rezultatele
Decizia în privinţa unei astfel de intervenţii îţi aparţine în totalitate. Ţine minte că nimeni nu are dreptul să te judece, dacă vrei să faci acest pas. La urma urmelor, este vorba despre corpul tău şi despre viaţa ta.
Sursa foto: unsplash.com
Te-ar putea interesa și:
Care sunt cei mai dăunători pantofi dacă ai probleme cu genunchii
Cât de frecventă este infertilitatea și ce tratamente susțin lungul drum al fertilității?
The Longevity Talks – cea mai mare conferință despre longevitate din România
Guta, un diagnostic des întâlnit. Simptome și Tratament
Cum folosim inteligent suplimentele pentru echilibru hormonal în premenopauză
Cum să revenim în formă după sărbători şi să ne pregătim pentru vară? Strategii eficiente de la medicul nutriționist Șerban Damian
Cum scăpăm de durere
Cum să îți menții sănătatea orală în timpul călătoriilor: Sfaturi de la experți
5 trucuri pentru a evita problemele digestive de Paște. Așa te poți bucura de bunătățile pascale fără balonare sau arsuri gastrice
Entorsa de gleznă, entorsa de genunchi și entorsa de pumn: Cauza, simptome și tratament
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău pentru organism să nu le mâncăm deloc. Ce soluții avem ca să mâncăm totuși sănătos?
Totul despre zona intima a femeilor
Vitamina D, esențială pentru sănătate: Beneficii uimitoare și cum să o suplimentăm corect
Rinita Alergică: Cauze, Simptome & Tratament
De ce te trimite dermatologul la endocrinolog? Când ”boala de piele” nu e boală de piele, ci manifestarea unei afecțiuni endocrine
Medic dermatolog, despre cauzele creșterii incidenței cancerului de piele. Cum ne-au afectat pandemia și modificările climatice
Sarea în bucate: Ghid pentru a controla consumul zilnic de sare
Crioprezervarea ovocitelor: un tratament modern pentru libertatea fertilității feminine
72.000 de români, diagnosticați cu Boala Parkinson. Care sunt simptomele care apar cu mulți ani înainte de diagnosticarea afecțiunii?
Rinoplastia și alergiile nazale. Poate ajuta chirurgia nasului în gestionarea alergiilor?
Ce sunt fibrele și care este rolul lor într-o alimentație echilibrată
Căderea părului după naștere – tratament și prevenire
Parenchimul pulmonar nu are receptori de durere! De multe ori, tumorile pulmonare se descoperă întâmplător. Interviu cu Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, despre cancerul bronhopulmonar
Sănătatea stă în digestie: 10 alimente care ne îmbunătățesc digestia
Dr. Victor Tomulescu: ”Screeningul identifică cancerul colorectal înainte ca o persoană să aibă simptomatologie”
Aplicarea corectă a cremei pentru hemoroizi: sfaturi și recomandări
Porți aparat dentar fix? Iată cum să-ți îngrijești corect dinții
Interviu Prof. Univ. Dr. Sabine EICHINGER-HASENAUER: Ce este anemia hemolitică, de câte tipuri este și ce teste sunt necesare pentru a o identifica
Mamografia nu doare. Un studiu arată percepția pacientelor cu privire la disconfortul resimțit în timpul screeningului mamar
Inflamația aparatului genital feminin | Prevenție – Simptome – Tratament
|