Deși smalțul care acoperă dinții este cel mai dur și cel mai bine mineralizat țesut din organism, puterea lui are limite. O căzătură, primirea unei lovituri în zona facială sau pur și simplu mestecarea unui aliment dur - în special în cazul în care un dinte este deja fisurat - poate provoca fracturarea lui.
Indiferent când se întâmplă (acasă, la serviciu, în timpul unui eveniment important, în concediu etc.), ruperea unui dinte este un eveniment neplăcut care ne ia prin suprindere și ne determină să cerem de urgență o programare la medicul dentist pentru a rezolva această problemă. În funcție de gravitatea ei, iată ce metode de tratament pot fi recomandate: Aceasta este o metodă indicată atunci când se dorește refacerea conturului natural al dintelui în situația în care fractura nu este foarte mare, nu a ajuns la nerv și a rămas suficient smalț dentar intact. Plombarea unui dinte este o procedură simplă, care de obicei nu necesită anestezie. Tratamentul de canal implica scoaterea nervului, dacă acesta a fost afectat, realizarea unei obturații de canal corecte și apoi a obturației coronare (plombei) pentru refacerea conturului natural al dintelui. "Dacă deteriorarea unui dinte este suficient de mare pentru a expune pulpa - centrul dintelui care conține nervi și vase de sânge - bacteriile din gură pot pătrunde acolo producând o infecție. Dacă dintele este dureros, își modifică culoarea sau este sensibil la căldură, pulpa este probabil afectată, iar întârzierea tratamentului de canal va duce la pierderea lui. Tratamentul de canal implică îndepărtarea pulpei moarte, curățarea rădăcinii canalului și apoi sigilarea lui. În cele mai multe cazuri, dintele rămas trebuie acoperit cu o coroană", explică doamna doctor Mihaela Dan. Fațetele dentare sunt folosite când lipsa de smalț nu este foarte mare, mai ales pentru refacerea integrității conturului și formei dinților din față.