Conform ultimelor statistici publicate de Global Cancer Observatory, numărul pacienților cu cancer din România a fost în creștere în 2018: față de raportarea anterioară, din 2012, numărul pacienților cu cancer a ajuns la 83 de mii, cu 6 procente mai mare față de 2012. Și numărul deceselor a crescut cu 5 procente, ajungând la aproape 51 de mii în 2018.

Alături de chirurgie, chimioterapie, imunoterapie și tratamente țintite, radioterapia rămâne o componentă principală a terapiei cancerului. În România, doar 30 de pacienți din 100 diagnosticați cu cancer au acces la terapie, fie din lipsa fondurilor, fie din cauza aparaturii insuficiente. Radioterapia poate fi făcută înainte sau după intervenția chirurgicală de extirpare a unei tumori și poate fi însoțită de chimioterapie. De asemenea, există situații când radioterapia este singura opțiune de tratament. Medicul specialist în radioterapie Cristian Turdeanu (foto), din cadrul Spitalului Onco Card Brașov, oferă câteva informații esențiale despre cum funcționează radioterapia și despre efectele iradierii tumorilor asupra organismului.

1. Radiațiile ajung atât la țesuturile maligne, cât și la cele sănătoase.

“Radioterapia este un tratament cu radiații ionizante care afectează celulele, atât pe cele sănătoase, cât și pe cele bolnave. Ideea de radioterapie a apărut când s-a constatat că celulele maligne suferă modificări mai grave în urma radioterapiei comparativ cu cele sănătoase. Dozele de iradiere prescrise pentru tratamente sunt cele despre care știm că asigură șanse maxime de distrugere a celulelor maligne, în condițiile unor toxicități acceptabile la nivelul țesuturilor sănătoase”, spune medicul Cristian Turdeanu.

2. Radioterapia are efecte secundare, care pot fi acute, imediate, dar și pe termen lung.

“În general, se produc iritații locale, inflamație locală, care uneori, este foarte greu de tolerat. În cazul cancerelor din sfera ORL, având în vedere că radiațiile afectează și structurile anatomice care vin în contact direct cu bolul alimentar, pacientul se va confrunta cu dificultăți teribile de ingerare a alimentelor. Situația diferă de la pacient la altul: intensitatea acestor efecte diferă în funcție de radiosensibilitatea proprie a pacientului și depinde bineînțeles și de doza pe care o administrăm. Un alt exemplu: când iradiem pelvisul, în câmpul de iradiere intră și vezica urinară, iar un efect secundar acut poate fi ceea ce noi numim cistită radică. Ca manifestări, seamănă cu o cistită, numai că nu e de natură infecțioasă. Ceea ce am prezentat mai sus sunt toxicități acute; pentru exemplificarea celor tardive voi reveni la situația unei iradieri pe sfera ORL. În acest caz există riscul iradierii mușchilor care controlează masticația, cu posibila fibroză ulterioară a acestora, ceea ce se exprimă prin limitarea deschiderii gurii (trismus). Este doar un exemplu de toxicitate tardivă, însă evidențiază inconvenientele acestora, mai ales dacă ne gândim la faptul că sunt ireversibile”, descrie medicul Onco Card impactul efectelor adverse ale radioterapiei.

3. Aparatura modernă de radioterapie permite atenuarea efectelor adverse.

“Înainte de a începe radioterapia, facem o simulare CT, facem un CT în regiunea anatomică afectată,, iar ulterior, pe aceste imagini vom indica fizicianului unde este tumora și organele învecinate, sănătoase, ale acesteia (“organele la risc”). Având aceste informații, cu ajutorul aparaturii moderne de radioterapie, se va putea elabora un plan de radioterapie care să livreze doza curativă pe formațiunea tumorală și dozele cele mai scăzute posibil pe țesuturile învecinate.În concluzie, avem nevoie de o perioadă rezonabilă de timp pentru a dezvolta planul de tratament în conditii optime. Este foarte important să acordăm mare atenție acestei etape. Așa reducem efectele secundare și doar așa putem beneficia de avantajele tehnicilor avansate de radioterapie. Efectele secundare acute sunt greu de tolerat pe moment, dar trec, se vindecă”, afirmă dr. Cristian Turdeanu.