Unele persoane amână vizita la medicul stomatolog chiar și atunci când problemele dentare cu care se confruntă provoacă disconfort, fie din teama de dentist, fie din lipsă de timp.

Caria dentară reprezintă întreruperea continuității smalțului sau cementului dentar, adică apariția unei cavități pe suprafața dintelui. Aceasta este cauzată, pe de o parte, de bacteriile care produc acizi, care apoi scot calciul din smalț, și pe de altă parte de lipsa unei igiene orale adecvate. “Lăsată netratată, problema va continua să se agraveze, ajungând până la straturile profunde ale dintelui. Dinții copiilor sunt mai moi și au smalț mai subțire decât adulții, deci riscul la care sunt expuși ei este mai mare, astfel că părinții ar trebui să acorde o importanță deosebită sănătății orale a celor mici”, spune specialistul ortodont.

Iată care sunt etapele în dezvoltarea unei carii dentare: 1. Pata albă sau un punct sau o dungă maronie pe suprafața dintelui sau între dinți 

În această etapă puține persoane au cunoștințele necesare pentru a observa dezvoltarea unei probleme dentare și a nu o confunda cu tartrul. În cadrul controalelor regulate la medicul stomatolog, recomandat a fi efectuate la fiecare 6 luni, specialistul va putea identifica, cu siguranță, caria dentară.

2. Gaura maronie, vizibilă pe dinte

În acest punct devine clară prezența unei carii, însă situația nu pare tragică, pentru că încă nu doare. Acest lucru nu trebuie să întârzie, însă, vizita la cabinetul dentar, mai ales atunci când caria este prezentă pe un dinte vizibil când vorbim sau zambim.

“Dacă o carie nu doare, nu înseamnă că nervul încă nu a murit și mai avem timp suficient să îl salvăm: nervul atacat constant, vreme îndelungată, de bacterii și toxinele lor, poate muri lent, fără simptomatologie, poate durea inconstant sau poate avea episoade de acutizare a durerii”, atenționează doamna doctor Mihaela Dan.