Poate ca cel mai important lucru care ne leaga, ca fiinte umane, este comunicarea interpersonala. Fie ca e ea verbala sau nonverbala, ne ajuta sa ne cunoastem pe noi insine si pe cei din jur. Ne ajuta sa ne deschidem si sa nu mai simtim teama. Ne ajuta sa ne interconectam la reteaua de suflete a Pamantului.
Pentru a calcula nivelul de cunoastere reciproca a persoanelor angajate intr-o interactiune, Joseph Luft si Harry Ingham au “inventat” fereastra lui JOHARI (din numele aglutinate ale celor doi cercetatori). Se poate spune ca fiecare individ poseda tot atatea “ferestre” cate legaturi comunicationale intretine cu alti oameni si ca aspectul acestora sufera schimbari, mai mari sau mai mici, dupa fiecare noua interactiune.
Putem vorbi astfel despre patru zone componente ale ferestrei lui Johari: zona deschisa (cunoscuta siesi, cunoscuta celuilalt), zona oarba (necunoscuta siesi, cunoscuta celuilalt), zona ascunsa (cunoscuta siesi, necunoscuta celuilalt) si zona necunoscuta (necunoscuta siesi, necunoscuta celuilalt).
Aceasta cuprinde datele aflate atat in posesia propriei persoane, cat si in cea a interlocutorului. Ele sunt aspecte variate: infatisarea fizica, numele,varsta, ocupatia, sexul, pana la sentimente, predispozitii, convingeri, idei… Nimic nu apartine necesar acestei zone, asta fiindca putem sa comunicam cu cineva fara sa ii stim numele sau infatisarea.
Fifty People, One Question: New Orleans from Fifty People, One Question on Vimeo.
Fifty People, One Question: New York from Fifty People, One Question on Vimeo.