Inițial credeam că schimbările epigenetice se produc doar în perioada dezvoltării fetale dar studiile de astăzi demonstrează că ADN-ul nostru poate fi preschimbat și în timpul vieții. Uneori, schimbările se produc datorită dietei, spre exemplu, iar alte ori, datorită expunerii la anumite chimicale.
Renunțând la ipoteză învechită, geneticienii au fost acum surprinși să observe că schimbările acestea de ADN care pot surveni în timpul vieții sunt trasmise de la o generație la alta, de la părinți la copii. De exemplu, un studiu efectuat de Randy Jirtle de la Universitatea Duke, a arătat că atunci când femelele de șoricei au fost hrănite cu o anumită dietă bogată în metil, pigmentul blănii lor s-a schimbat, iar această schimbare a fost transmisă și progeniturilor. Aceste schimbări au fost moștenite că o schimbare genetică, scrie discovermagazine.com.
Dar dacă dieta și chimicalele pot să cauzeze schimbări epigenetice, se poate ca anumite experiențe – ca abandonul, neglijarea, abuzul de droguri sau alte forme de stres sever – să provoace schimbări genetice asupra ADN-ului unei persoane? Această întrebare a devenit baza pentru un nou domeniu de cercetare – epigenetica comportamentală – domeniu acum atât de vibrant încât dă naștere unor serii de studii, ipoteze și rezultate uluitoare care sugerează noi metode de tratament ale creierului.
Foto: Pexels/ imagesthai.com
Potrivit noilor cercetări din epigenetica comportamentală, experiențele traumatice din trecutul nostru sau al strămoșilor noștri lasă răni la nivel molecular care alterează nu doar ADN-ul unei persoane, ci și pe cel al viitorilor săi copii. Evrei ai căror bunici și străbunici au trăit teroarea Holocaustului; chinezi ai căror bunici au trăit într-o China răvășita de Revoluție; imigranți din Africa ai căror părinți au supraviețuit masacrelor; adulți de toate naționalitățile care provin din familii disfuncționale cu părinți alcoolici sau abuzivi, toți poartă în ființele lor, mai mult decât amintiri.
Rachel Yehuda a coordonat o cercetare celebră la spitalul Mount Sinai – New York. Echipa de cercetători a analizat genele a 32 de evrei bărbați și femei care au fost deținuți în lagăre de concentrare naziste, care se ascundeau în timpul Războiului sau care au fost martori sau au experimentat traume chiar ei. De asemenea, ei au analizat și genele copiilor lor (care prezentau o predispoziție la stări depresive și anxioase), iar rezultatele le-au comparat cu cele ale unor familii de evrei care au trăit în afara Europei în timpul Celui de-al II-lea Război Mondial. „Schimbarea în structura genetică a copiilor nu poate fi atribuită decât expunerii la Holocaust a parinților.”, a arătat studiul.
Acest studiu de epigenetică comportamentală este unul dintre cele mai elocvente în domeniu și un exemplu clar despre cum trauma se transmite la oameni, din generație în generație. Aceasta se numește moștenire epigenetica și avansează ideea că factorii de mediu ca fumatul, dieta si stresul pot afecta genele viitorilor copii și chiar ale nepotilor.
Citește mai departe >>>