Omul este un sistem energetic deschis, in corpul uman existand un flux permanent de energie si substanta, cu mediul inconjurator, care se deplaseaza de la exterior catre interior si invers. Exista anumite sentimente, emotii si actiuni care ne seaca pur si simplu de energie, iar altele care ne dau bunastare si vitalitate.

“Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai putin, mananca mai prost, nu isi gestioneaza bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii in telefonul mobil, lucreaza haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, in genere, este mare consumator de energie, atat fizica, dar mai ales psihica. Am uitat cum este sa ne dozam energia, am uitat cum este sa ne bucuram de lucrurile marunte, am uitat sa ne relaxam, traim intr-un stres continuu pe o perioada lunga de timp. Acest lucru conduce la oboseala cronica, pierderi de memorie, anxietate, depresie si, pana la urma, toate aceste stari se somatizeaza si se transforma in boli fizice”, explica psihologul.

Specialistul crede ca principalele motive care conduc la un deficit considerabil de energie sunt:

1. Alimentatia.

“Din cauza consumului de alimente greoaie si mai ales din cauza combinarii nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea si duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneste de la alimentatia de dimineata si cum reusim sa ne oferim energie si bunastare pentru toata ziua care se afla in fata noastra”, spune psihologul.


2. Organizarea proasta a activitatilor zilnice.


3. Nealternarea echilibrata a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare.

“Atunci cand relaxarea nu este determinata in mod constient, poate aparea starea de pasivitate, chiar plictiseala. Lucram prea mult, ne consumam prea mult, ne concentram prea mult pe lucruri inutile si uitam sa ne mai relaxam. Cel putin o data pe saptamana, avem nevoie de o pauza totala, in care sa mergem in parc, in care putem merge la picnic, in care sa vorbim mai mult cu cei dragi sau sa plecam departe de stres, intr-un city-break”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.


4. Angrenarea in activitati care depasesc limitele noastre de efort, asumarea prea multor responsabilitati.

“Din dorinta de a demonstra sefului cat suntem de folositori, ne asuma activitati si responsabilitati tot mai mari, care exced fisa postului. Dupa o perioada de timp, vom constata ca nu am reusit sa ne impresionam seful, din cauza ca vom fi mereu obositi si nu am performat la capacitate maxima, iar acest lucru va aduce frustrare in viata noastra, pe care o vom descarca in toate planurile vietii. Aici intervine de cele mai multe, ori lipsa de asertivitate (puterea de a spune NU atunci cand nu vrem, nu putem, nu ne face placere, nu avem timp), care duce la supraaglomerare fizica, psihica, emotionala si inevitabil, la aparitia stresului”, explica specialistul.