Trebuie sa stim ca pentru un copil mic, plansul este principala modalitate de a comunica. Adultii au insa tendinta de a cauta metode rapide de a-i potoli pe cei mici. Apoi, pe masura ce beblusul incepe sa mearga si sa vorbeasca, ne asteptam ca deja el sa fie capabil sa proceseze emotiile in aceeasi maniera cum un adult o face, mai degraba decat prin metoda pe care a folosit-o si pana atunci, adica plansul.
Un copil care plange stimuleaza in fiecare adult starea de pericol „lupta sau fugi”, iar dupa cum studiile au aratat, creierul uman este setat sa raspunda instant la plansetul unui copil, chiar daca acel copil nu este al nostru.
Dar oare reactionam corect la plansul unui copil? Noua generatie de parinti si psihologi adopta astazi metode mult mai eficiente cu efecte sanatoase asupra dezvoltarii copiilor – un copil ale carui emotii pozitive si negative sunt acceptate si bine negociate de catre parinti, dezvolta mecanisme psihologice mai eficiente pentru a face fata vietii de adult.
De ce nu e OK sa ii spui copilului „Nu mai plange!”
Credem ca a-l face pe copil sa inceteze plansul este maniera prin care incetam si durerea din sufletul lui (si al nostru!). Cand ii spunem unuii copil „Inceteaza cu plansul!” sau „Nu mai plange!” acesta imediat percepe la nivel emotional ca tu nu il intelegi. Asa incat, mesajul sau exprimat prin plans devine si mai pregnant.
Spunandu-i sa inceteze, ii mai transmiti copilului tau ca emotiile sale sunt neimportante. Acest gest vitregeste si pe parinte si pe copil de oportunitatea de a invata cum este mai bine ca emotiile sa fie procesate intr-un mod pozitiv.
Ca si parinti, scopul nostru este acela de a sprijini dezvoltarea psiho-emotionala a unui copil si capacitatea de auto-reglare emotionala – lucru pe care il putem face fiind empatici si intelegatori. Oricat de tentant ar fi, nu il distrage pe cel mic daca plange. Multi dintre noi vedem distragerea atentiei ca pe o metoda ultima prin care rezolvam supararile celor mici. Adultii procedeaza adesea in acest mod: agitam jucarele in fata lor sau fredonam un cantecel cu nervozitate si din disperare.
Foto: Pixabay
Din pacate, distragerea atentiei inseamna ca ratam oportunitatea de a-l invata pe cel mic cum sa se conecteze si cum sa faca fata propriilor emotii. Aceasta metoda ii determina pe copii sa reactioneze si mai agitat, pentru ca vor face tot ce le sta in putinta sa fie auziti.
In unele situatii, distragerea atentiei functioneaza, dar pe termen lung nu iti vei ajuta copilul sa invete sa faca fata singur, intr-un mod pozitiv, unei situatii emotionale asemanatoare.
Iti propunem 10 moduri prin care poti aborda altfel situatiile cand un copilas plange.
Spune-i asa:
1. „Suntem o echipa. Te voi ajuta.” Chiar daca copilul tau spune pe moment ca nu doreste ajutorul tau, de fapt vrea sa simta ca poate sa ti se adreseze oricand are nevoie de tine.
2. „Observ cat de greu iti este in acest moment.” Aceasta propozitie simpla il ii intareste increderea ca tu il auzi si il vezi.
3. "Intr-adevar, acest lucru este trsit/suparator/frustrant." A recunoaste evenimentul care a provocat plansul copilului il ajuta sa vada la randul sau ce anume a provocat emotia sa si in felul acesta, pentru viitor invata cum sa reactioneze la stimuli similari.
4. "Haide sa luam o pauza." In felul acesta te scoti si pe tine si pe copil din acea situatie. Acest get il ajuta pe copilul tau sa inteleaga ca uneori este bine sa te indepartezi pentru a reusi sa te readuni. Copilul tau este poate obosit sau hiper-excitat si atunci are nevoie de timp in liniste, un loc linistitor inainte de a-si relua activitatile.
5. "Te iubesc. Esti in siguranta." Acest lucru invita la conexiune. Copilasul care plange are poate nevoie de o imbratisare, un alint sau sa il tii de manuta, pentru a-i reconfirma ca intr-adevar esti acolo langa el.
Citeste mai departe >>>