In ultimele decenii, s-a conturat o granita din ce in ce mai accentuata intre valorile tarilor din Occident si cele din Orient. Daca materialismul si consumerismul au devenit instrumente de interes ale Vesticilor, de cealalta parte, Orientalii au ca piloni centrali de interes spiritualitatea si dezvoltarea personala.
“In Occident, consumerismul este un mod de viata, care absoarbe toate intentiile si dorintele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pietei de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupesti, ne fac sa ne rotim intr-un cerc vicios care ne pastreaza proaspeti si hotarati sa lucram pentru bani, nu pentru evolutie. Chiar daca, la un moment dat, ne vom revolta interior impotriva acestui stil de viata, aceasta revolta va dura foarte putin si vom constata ca nu putem ramane o mica insulita intr-un ocean atat de mare”, afirma psihologul.
Chiar si asa, specialistul crede ca Materialismul si Spiritualitatea pot coabita intr-o lume construita in jurul banilor, dar ca aceasta relatie sa existe pe termen lung, trebuie sa gasim o directie comuna de utilizare.
1. Banii aduc Fericirea atunci cand scopul cu care ii cheltuim e mai mare decat interesul personal.
“Orice alta dorinta de avutie materiala este un capriciu, instinct si factor de marire a egoului, iar astfel de atitudini il indeparteaza pe om de el insusi. Banii aduc Fericirea cand cei care muncesc, nu muncesc doar pentru ei insisi, ci si pentru cei de langa. Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masa oferita unui prieten, o donatie facuta celor cu handicap, o calatorie pentru familia ta, un acoperis celor nevoiasi etc. Cel mai cunoscut exemplu, in acest caz, sunt copii nostri, lucram si ii ajutam neconditionat, pentru a-i avea si pastra fericiti. Cum ar fi sa facem la fel pentru ceilalti oameni?”, este de parere psihologul Alexandru Plesea.
2. Banii aduc fericirea doar cand cautam sa servim viitorul nostru si al celor din jur.
“Servirea viitorului este observatia spre unde ne indreptam si ce scop avem. Daca cei mai multi dintre noi cautam sa avem un acoperis asupra capului, este doar pentru ca asa am vazut la parintii nostri si la societate. Aceasta puternica programare ne face sa muncim toata viata pentru asta si, spre sfarsitul vietii, vom constata ca nu am facut nimic si pentru societate. Aceasta concluzie ne va intrista”, afirma psihologul.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare >>