Comunicat de presă
Între 18 și 24 noiembrie este marcată, în fiecare an, Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Consumului de Antibiotice. Cu acest prilej, Societatea Română de Microbiologie cu sprijinul reprezentanților din România ai Organizației Mondiale a Sănătății, a organizat un eveniment în cadrul căruia au fost prezentate ultimele date referitoare la evoluția rezistenței la antibiotice, consumul de antibiotice și situația infecțiilor asociate asistenței medicale. Datele au fost prezentate de Prof. Dr. Gabriel Popescu - INBI ”Prof. Dr. Matei Balș” și Dr. Roxana Șerban - Institutul Național de Sănătate Publică. La conferință au mai participat Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel – Președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila - Ministrul Sănătății și Ștefana Greavu - Societatea Studenților la Medicină.
Rezistența bacteriană la antibiotice apare atunci când modificările bacteriilor fac ca medicamentele utilizate pentru tratarea infecțiilor să devină mai puțin eficiente iar unele dintre ele chiar complet inactive. Din nefericire, rezistența la antibiotice reprezintă, după părerea multor specialiști, principala amenințare a secolului al XXI-lea pentru sănătatea publică. Conform unui studiu realizat la inițiativa guvernului Regatului Unit al Marii Britanii, rezistența bacteriană la antibiotice ar putea ucide până la 10 milioane de oameni în anul 2050.
Organizația Mondială a Sănătății și cercetători de prestigiu din întreaga lume sunt de părere că rezistența bacteriană la antimicrobiene este o problemă urgentă care necesită un plan de acțiune global. Dacă nu este controlată, rezistența antimicrobiană ar putea face ca o proporție mai mare de infecții bacteriene să fie dificil de tratat, uneori punând în pericol major viața pacientului.
Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Folosirea în exces a antibioticelor are o evoluție îngrijorătoare în țara noastră și amplifică gravitatea infecțiilor asociate asistenței medicale, mai ales la pacienții critici. Ministerul Sănătății a finalizat ghidurile de bună practică în domeniul diagnosticului și controlului AMR și IAAM. În curând, Guvernul României va adopta cadrul strategic și planul națonal de acțiune pentru aceste domenii și sperăm că alături de o bună informare și educare a publicului și profesioniștilor din sănătate, aceste măsuri să înceapă să-și arate efectele.”
Consumul de antibiotice în 2021
Cât privește rezistența bacteriană la antibiotice, dl. Prof. Dr. Gabriel Popescu a precizat următoarele: ”În spitalele participante la supravegherea rezistenței principalelor specii bacteriene implicate în infecții invazive s-au înregistrat două tendințe evolutive în anii pandemiei: pe de o parte scăderea numărului de izolate și a rezistenței la antibiotice pentru specii implicate mai frecvent în infecții comunitare (Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis) dar pe de alta s-a remarcat creșterea numărului de izolate și a rezistenței bacteriene în cazul speciilor mai frecvent implicate în infecții asociate asistenței medicale (Acinetobacter baumannii, Klebsiella pneumoniae, Enterococcus faecium)”.
Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Consumului de Antibiotice
În perioada 18-24 noiembrie 2022 este marcată Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Consumului de Antibiotice, o acțiune desfășurată la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății. Mesajul OMS pentru 2022 este ”Prevenim împreună rezistența la antibiotice”.
Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor este o campanie globală care se desfășoară anual cu scopul de a crește gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și de a încuraja cele mai bune practici în rândul publicului, personalului medical și al factorilor de decizie care joacă un rol esențial în reducerea apariției și propagarea rezistenței la antimicrobiene.
Fără instrumente eficiente pentru prevenție și tratament adecvat al infecțiilor rezistente la medicamente și fără asigurarea unui acces îmbunătățit la antimicrobienele existente și la cele noi, numărul persoanelor asupra cărora tratamentul nu dă rezultate sau care mor din cauza infecțiilor va crește. Procedurile medicale, cum ar fi intervențiile chirurgicale, inclusiv operațiile de cezariană sau protezele de șold, chimioterapia și transplantul de organe, pot deveni mai riscante.