Această poezie emoționantă îi aparține autoarei canadiene Monica Bobbitt, care scrie despre durerea resimțită după moartea cuiva drag, dar și despre viața de după această pierdere pe " A Goat Rodeo". Monica Bobbitt este stabilită în Ottawa, Ontario, și adesea în scrierile sale, autoarea vorbește despre sentimentele sale legate de trecerea în neființă a soțului său militar și despărțirea lor fizică.
Poezia a fost publicată inițial pe www.lovewhatmatters.com, dar s-a viralizat ulterior și a apărut frecvent pe diverse canale de social media și bloguri.
Monica Bobbitt: Nu pierzi un suflet drag doar o singură dată, îl pierzi zi de zi, pentru tot restul vieții
„Nu pierzi pe cineva drag doar o singură dată.
Îl pierzi când închizi ochii, în fiecare noapte
şi când îi deschizi, în fiecare dimineaţă.
Îl pierzi de-a lungul întregii zile.
O cană de cafea nefolosită.
Un scaun gol.
O pereche de ghete care nu mai sunt acolo.
Pierzi acel suflet când soarele apune
şi întunericul se apropie.
Îl pierzi atunci când te întrebi ‘De ce?’
şi priveşti la cerul plin de stele.
Îl pierzi în zilele importante:
aniversări, zile de naştere,
sărbători, nunţi şi botezuri.
Îl pierzi şi în zilele obişnuite.
Îl pierzi în cotidian.
Acte, treburi casnice, rutină considerată normală.
Îl pierzi în lucrurile familiare:
o melodie care îi plăcea,
un parfum cu care se dădea,
un fel de mâncare pe care îl prefera.
Pierzi acel suflet în conversaţii care nu vor mai avea loc
şi-n toate cuvintele rămase nespuse.
Îl pierzi în toate locurile în care a mers
şi-n cele în care își dorea să meargă.
Îl pierzi în ceea ce ar fi putut fi
şi-n toate visurile pe care le-aţi avut împreună.
Îl pierzi când aduni cioburile vieţii tale distruse
şi încerci să trăieşti o viaţă nouă.
Îl pierzi cu fiecare schimbare de anotimp:
Cu fiecare zăpadă care se aşterne,
Cu fiecare floare care înflorește,
Cu fiecare fir de iarbă verde care crește
Cu fiecare frunză care cade toamna.
Îl pierzi atunci când realizezi
că asta e noua ta realitate
şi că nu se mai întoarce niciodată,
indiferent de cât de dor îţi e,
indiferent de câtă nevoie ai de el,
indiferent de cât de tare te rogi.
El nu mai e şi tu trebuie să mergi mai departe.
Singură.
Îl pierzi iar şi iar, zi după zi,
lună de lună, an de an.
Timpul trece şi-l duce din ce în ce mai departe.
Îl pierzi când îţi apar fire albe-n păr
şi trupul se încovoaie de anii care trec.
Amintirile se şterg, detaliile se estompează.
Chipul lui îţi zâmbeşte înapoi dintr-o fotografie vagă.
E cineva pe care l-ai cunoscut și l-ai iubit cândva.
Cu mult timp în urmă.
Cândva, atunci când erai întreagă.
Nu pierzi un suflet drag doar o singură dată.
Îl pierzi zi de zi, iar şi iar,
pentru tot restul vieţii tale.”
~de Monica Bobbitt, autoare
Foto fr si main: Jorm Sangsorn /Shutterstock