Eram in pana de inspiratie (daca pot spune asa) si ma indreptam catre metrou dis-de -dimineata. Soarele putin ridicat pe cer mi-a scris pe mana: "scriu despre primavara" si a fugit dupa primul nor ratacit pe albastrul clar al cerului. In prima clipa de primavara care mi-a inundat narile maturand miros de zambile violet ganduri precum furnicile imi calareau la propriu creierul si-mi simteam roticelele zumzaind lent de parca as fi fost in transa.

Plimbarile in parc, gandurile la ele mi-au adus pe fata un zambet care tinea de la urechea stanga pana la dreapta si inapoi. Am facut cale intoarsa si in 10 minute alergam cu cateii in parc. Vazand ca nimeni nu zambeste atat de larg si din suflet mi-am dat seama ca primavara s-a nascut in mine. Incercuirea parcului a durat mai bine de o ora, iar gandurile despre noi articole au curs cu repeziciune. Am urcat in cateva minute pana la etajul 6 si am inceput sa caut pe youtube melodiile copilariei mele. Sunt sigura ca va amintiti de Genius si melodia Ciocolata de parca ati fi ascultat-o ieri.

Ar fi pacat sa lasati soarele sa-si risipeasca razele fara sa daruiti zambete si fara sa va bucurati de ele! Explorati parcurile si cele mai ascunse ganduri, vorbiti cu voi, lasati imaginatia sa se bucure de caldura-lasati voia buna sa va invadeze venele precum cofeina din timpul iernii, lasati primavara sa se nasca in voi!

Anca Ciobanu