În apropierea sărbătorilor, ne gândim tot mai mult la mesele în familie, pline cu bunătăți tradiționale. Odată puși în fața mâncărurilor, parcă nu ne mai putem opri. Influenţaţi de tradiţie, educaţie şi religie, românii au tendinţa să facă excese alimentare. De sărbători, românii se înghesuie prin magazine pentru a cumpăra mâncăruri alese şi uită cu desăvârșire de alimentaţia echilibrată.
Tradițiile și obiceiurile, modelele culturale comune de sărbătoare ne influențează puternic modul de alimentație în perioada sărbătorilor de iarnă. Așa cum orice zi de naștere vine cu un tort, Paștele cu carnea de miel, la români Crăciunul are din plin carne de porc și cozonaci. Și chiar dacă în mod normal obișnuim să le evităm, este foarte dificil să treacă sărbătorile de iarnă fără ele, pentru că majoritatea dintre noi avem amintiri puternice din copilărie legate de mesele îmbelșugate de Crăciun, pentru care mamele și bunicile noastre se pregăteau cu multe zile înainte.
“Problema este că, fiind alimente care se digeră mai greu, atrag după sine atât creșteri rapide în greutate, cât și un mediu favorabil problemelor de sănătate. În perioada sărbătorilor de iarnă, indigestiile și arsurile stomacale sunt principalele probleme de sănătate cu care ne confruntăm. Există de asemenea studii care arată faptul că în momentul în care oamenii sunt împreună, mănâncă cu 20% mai mult decât atunci când sunt singuri. Această pentru simplul motiv că oamenii au ritmuri diferite de a mânca. De pildă, o persoană care rămâne la masă, chiar dacă s-a săturat şi a gustat din toate, mai consumă produse pentru că ceilalți participanți încă nu au terminat”, declară psihologul Angela Nuțu.
Studiile arată și că oamenii care mănâncă în cadrul unui grup își schimbă aportul alimentar pentru a fi mai aproape de „medie”, sărbătorile reprezentând un timp al abundenței, al îngăduinței și nu tocmai unul grijuliu cu sănătatea, cei mai mulți oamenii prezintă o predispoziție psihologică pentru supraalimentare la fiecare masă, chiar dacă nimeni nu o spune cu voce tare.
“Mâncarea funcţionează și ca un agent de autoreglare emoţională. Gustul bun al alimentelor stimulează o zonă din creier care descarcă dopamină, responsabilă de senzaţia de plăcere. Sărbătorile reprezintă pentru o parte dintre noi un moment în care ne eliberăm de stresul cotidian, zile de liniște și bucurie lângă familie și prieteni sau un factor și mai puternic de stres pentru cei care resimt singurătatea în această perioadă. În ambele cazuri, mâncarea devine un factor important pentru a depăși această perioadă încărcată emoțional. Când vorbim despre mâncat compulsiv, este bine să avem mereu în minte că, în primele momente, mâncarea vine cu emoții plăcute, de satisfacție și plăcere. Doar că aceste emoții nu țin foarte mult, ele fiind înlocuite curând de emoții de dezgust, pe măsură ce începi să consumi din ce în ce mai multă mâncare. Unii oameni ajung chiar să simtă repulsie referitor la ceea ce fac, totuși continuă să mănânce”, explică psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.