de Alexandra Serban
Oameni frumosi ce se incalzesc cu bucurie de la soare si care imprastie culori prin florile ce le ofera pe strada pe care trec, in IASUL meu drag.
E joi si e soare. Si lumea e multa pe strazile ce duc spre centrul Iasului. Tineri si viata, culoare si rasfat, muzica si zambete de parca oamenii si-au inoculat un ser al fericrii, asa dintr-o data.
Pulseaza tineretea, frumusetea, fericirea si stralucirea - stralucirea sufletelor pe chipul oamenilor. Nu cred sa mai fi vazut atat de multi oameni frumosi pe metru patrat. E o desfatare si o binecuvantare.
Foto: Balate Dorin /Shutterstock
Si culmea, parca lumea nu se mai grabeste ca alte dati, pare ca timpul da timp timpului, oamenilor, starilor si ne lasa sa respiram in tihna, bucurandu-ne de priveliste.
Cupluri de tineri tinandu-se de maini si care tin la distanta dezamagirile, traindu-si visurile, linistite si stralucitoare, asa de natural si atat de adevarat ca si cand, simpla, iubirea lor fericita e scutul de aparare impotriva a tot ce e inopinat si innegurat.
Privighetorile canta in magnoliile inflorite pe strada pietruita ce poarta aerul vremurilor de altadata.
Sa iti vina sa dansezi in vazul tuturor, sa imbratisezi lumea si sa iubesti fiindca esti si le traiesti pe toate astea.
Tu cu interiorul tau, tu cu filtrele tale colorate, asa cum erau jocurile de alta data, caleidoscopurile pe care le invarteai cand erai copil, tinandu-le la ochi si doar ce isi schimbau magnific formele, iar ochiul se bucura de un mozaic al culorilor si o inepuizabila creatie de flori, modele geometrice, toate intr-un amalgam placut ochiului atat ca forma. cat si culoare; niciodata la fel, mereu surprinzatoare- totul facut din 3 bucati dreptunghiulare de oglinda puse in piramida si intre ele 4, 5 cioburi de sticla colorata. Atat de putin si atat de mult avand a darui simturilor, ochiului, trairilor interioare.
Citeste continuarea pe pagina urmatoare >>