Inaltarea Sfintei Cruci este o sarbatoare cu vechi traditii in crestinism, ea consemnand gasirea Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Iisus Hristos si momentul in care a fost inaltata in fata oamenilor de episcopul Macarie in 335. Totodata, din punct de vedere religios, sarbatoarea este asociata si cu aducerea Sfintei Cruci de la persi in anul 629. Imparatul bizantin Heraclius este cel care a inapoiat-o in Ierusalim si a dus-o in biserica Sfantului Mormant al Sfintei Cruci.

Se spune ca visul imparatului crestin Constantin cel Mare (306-337) si al mamei sale Elena era acela de a descoperi crucea pe care a fost rastignit Hristos. Gasind in Ierusalim, aproape de Golgota, sub un templu pagan, trei cruci identice pe care scria: "Iisus nazarineanul, regele iudeilor”, nu au stiut cu exactitate care dintre cele 3 cruci este cea autentica. Insa un inger i-a indrumat sa atinga cu aceste cruci trupul unei femei moarte, iar atunci cand crucea sfanta a atins trupul neinsufletit, femeia a revenit la viata. De asemenea, se spune ca sfanta cruce a savarsit mari minuni si multe vindecari.

 

Inaltarea Sfintei Cruci: Cele mai cunoscuta traditii si obiceiuri


Nu se consuma in ziua crucii alimente precum usturoi, prune, nuci sau pepeni deoarece acestea sunt asociate cu forma crucii.

In bisericile romanesti se tin slujbe speciale de Inaltarea Sfintei cruci, iar oamenii impart in biserici si sarmanilor vase de lut noi umplute cu apa proaspata /lapte si miere. De toartele ulcelelor se prinde un fir rosu, iar deasupra lor se pun un colac si o lumanare. Aceste merinde se dau pentru sufletele celor plecati de pe lumea aceasta.

In unele zone se spune ca astazi florile vorbesc unele cu altele, vaitandu-se de momentul potrivnic care a sosit si care le face sa se usuce. Mai mult, florile care infloresc dupa ziua Inaltarii Sfintei Cruci erau numite de bunii satelor “florile mortilor.”

Ziua Inaltarii Sfintei Cruci este si ziua in care serpii ies la suprafata din locurile in care stau ascunsi sub pamant si se strang laolalta incolacindu-se intr-un ritual specific menit sa dea nastere unei splendide nestemate. Despre aceasta piatra fermecata se spune ca are puteri miraculoase si poate sa vindece orice boala, insa numai cei alesi o pot gasi. De aceea, in popor, acestei zile ise mai spune si ziua Sarpelui. Odata trecuta aceasta zi si nestemata faurita, se crede ca serpii incep sa se retraga sub pamant pentru hibernare, pana la primavara.


Conform traditiei populare, serpii sunt creaturi benefice si nu este ingaduit nimanui sa ii ucida in aceasta zi sfanta. In caz contrar, Dumnezeu se va supara foarte tare pe cel care infaptuieste gestul.

In plus, ziua de 14 septembrie mai este cunoscuta si sub numele de Carstovul Viilor, ea marcand inceputul culegerii viilor. In zonele de deal mai ales exista obiceiul ca preotii satelor sa sfinteasca viile si roadele lor, pentru belsug si binecuvantare si in anul urmator. Este important ca cei care culeg viile sa nu uite ca strugurii din ultima tufa de vita de vie nu trebuie culesi. Ei trebuie lasati drept hrana pentru pasarile cerului.

Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci vesteste inceputul toamnei si sfarsitul verii. Tot in aceasta zi se fac si prognoze legate de vreme. Tunetele in aceasta zi vorbesc despre o toamna indelungata, iar cardurile multe de ciori prevestesc caderea brumei.