Uneori viata este o ceasca plina cu cafea fierbinte, o cafea pe care ne-o dorim de cand am deschis ochii si pana cand apucam strans ceasca de tortita. Prelungim placerea de a o pregati: clatim ibricul de impuritati sau praf, asa cum aruncam la cosul memoriei tot ceea ce ne-a ranit sau ne-a suparat cumva. Pe indelete clatim si ceasca, aducem zaharnita mai aproape si borcanul in care am pus cafeaua pretioasa a sentimentelor noastre proaspat rasnite si parfumate sau mai vechi, dar cu o aroma inconfundabila.
Foto: millann / Shutterstock.com
Avem si lapte proaspat pentru a o purifica cu albul celest, dar ne place uneori chiar si o picatura de whisky fin. Sau cognac cand vrem sa ne intensificam emotia... Apoi punem apa la fiert pe aragaz, adaugam doua ligurite din pudra cea frumos mirositoare si o lingurita de zahar sa ne fie viata si mai dulce. Cand vrem o aroma mai deosebita, presaram cu cateva granule de scortisoara, asa cum zambim in treacat unui chip frumos ce ne-a atras privirea ...
Focul timpului ne fierbe licoarea magica si ne asezam cu fata spre soarele diminetii sau spre ochii negrii ai iubitului ciufulit si inca nebarbierit ce ne saluta grabit asezandu-se.
Fiecare isi ia propria ceasca a vietii in maini. Unii o beau flamanzi cu repezeala si trec prin viata precum un tren de mare viteza. Altii o beau incet si o simt profund pana in varful firelor de par. Daca nu suntem atenti, o bem prea repede si ajungem la zatul amar al finalului total nepregatiti sa incheiem aceasta placuta experienta. Si, ca un facut, ultima inghititura e cea mai buna si esti pe deplin constient ca se termina si ai da orice ca sa-o lungesti putin.
Nu ne place sa o bem singuri, ci alaturi de cel drag! Bucurati-va de aroma intensa si faceti-o sa merite a fi savurata pana la ultima picatura...
* de Maria Gabriela Ionescu
Foto homepage: naito8 /Shutterstock.com