Cand spunem "fericire", ne gandim la toate acele lucruri care ne incalzesc sufletul, care ne fac inima sa tresara, care dau sens vietii. Fiecare om intelege altfel acest concept. Pentru unii fericirea consta in bani, pentru altii in cariera, iar altii nu se simt impliniti fara cineva alaturi sau fara sa intemeieze o familie.
Oare care dintre acestia sunt cu adevarat fericiti sau inteleg cel mai bine fericirea? Sa fie oare cei care considera ca banii le aduc fericirea? Probabil ca intr-o anumita masura au si ei dreptate. Fiind " aruncati" chiar din momentul nasterii in mijlocul unei societati pragmatice, care pune mare pret pe aspectul financiar unii ajung sa imbratiseze ideile celorlati, sa confunde doleantele celorlalti cu ale lor sau pur si simplu sa se conformeze unei lumi rigide, care nu li se potriveste, dar care ii obliga sa se schimbe.
Si astfel pornim intr-o goana nebuna dupa bani, dupa achizitionarea unor obiecte valoroase (vile, masini scumpe, haine de firma care sa ne confirme statutul), dar odata dobandite, ne pot face ele intr-adevar fericiti? Pe unii poate ca da, dar majoritatea vor realiza ca nu ele reprezinta de fapt cheia fericirii.
Chiar si cei materialisti ce ajung la un moment dat sa isi satisfaca toate placerile cu ajutorul banilor au uneori regrete, frustrari, intrebari mocnite pentru ca vine o vreme in care constientizezi faptul ca oamenii, sentimentele, experientele pe care le straiesti sunt cele mai importante. Asadar aceste persoane si celelalte mai intelepte vor cauta "acel ceva" care le lipseste, care da intr-adevar sens vietii si pe care, poate , din anumite motive l-au neglijat.
Sa fie oare dragostea? Cei care au cunoscut-o afirma acest lucru cu tarie. Cei care o cauta inca zambesc tematori si timid, ca si cum nu pot rosti un adevar de toti stiut, dar de putini aflat. Singuri sau intr-o relatie, asteptand sau incercand sa pastram pasiunea iubirii aprinsa cutorii simtim nevoia sa daruim si sa primim dragoste.