Sa fii nevoita sa iesi pe furis din casa, din camera, din patul unui om.... Stiu, e vorba de presa, stiu, e o situatie deosebita: el e in pragul unui divort... dar...tot e ceva aiurea. Nu se leaga. Si Serge in Suedia...o fi constiinta mea, la care mai bine as face sa recunosc ca am renuntat in momentul in care am acceptat sa ies cu fotograful ala... Nu mai vreau, nu asa. Trebui sa dau telefonul ala cat mai repede.



Mai era si plimbarea. A fost frumoasa. A meritat sa indur putin vant si ceva ploaie. Stradutele pe care am mers... habar n-aveam ca pot exista in Londra, cu verdeata si casute ascunse de palcuri de copaci.
Am chef sa le revad. Nu mai stiu cum am zis ca se cheama fisierul asta nou, dar le gasesc eu prin galerie. E prea multa lumina, n-o sa le vad clar...caut mai bine cand ajung la apartament.


Acum excelenta ar fi putina liniste. Muzica. M-am suparat degeaba ca imi incarca telefonul cu muzica ambientala..e perfecta acum. E bine asa, cu un frate mai mare care sa-ti poarte de grija...ahhh, am uitat sa ii dau un semn dupa prezentare! Astepta raspunsul meu in legatura cu...cu excursia la Paris, da! Trebuie sa gasesc cuvintele potrivite sa refuz oferta...sau poate ii trimit si o poza ceva... da, cred ca mai bine asa! Imaginile pe el il impresioneaza mereu.