Nu esti varsta ta,
Nici marimea hainelor pe care le porti,
Nu esti o greutate,
Sau culoarea parului tau.
Nu esti numele tau,
Si nici gropitele din obraji,
Esti toate cartile pe care le citesti,
Si toate cuvintele pe care le vorbesti,
Esti vocea ta ragusita de dimineata,
Si zambetele pe care incerci sa le ascunzi,
Esti dulceata din rasul tau,
Si fiecare lacrima pe care ai varsat-o,
Esti cantecele pe care le canti cu voce tare,
Cand stii ca esti absolut singur
Esti locurile in care ai fost,
Si locul pe care il numesti acasa,
Esti lucrurile in care crezi,
Si oamenii pe care ii iubesti,
Esti fotografiile din dormitorul tau,
Si viitorul la care visezi,
Esti facut din atat de multa frumusete,
Insa se pare ca ai uitat,
Cand ai decis ca esti definit
De toate lucrurile de care nu esti.
~e.h.
Nota! Nu se cunoaste cu exactitate autorul sau sursa originala a poemului, insa noi l-am citit initial pe www.poetfreak.com
Foto homepage: Femeie oglinda, Shutterstock