A trecut mult timp de cand am iubit prima oara. Ma intreb daca nu cumva prima iubire este de fiecare data cand ne indragostim. Este o prima data dar totusi diferita. Cine sa fi fost? Baietelul de la gradinita care ma tinea de mana si imi aducea bomboane sau tanarul care pur si simplu m-a fermecat in timpul adolescentei?


Traiesc si acum momentele in care ma ambitionam sa ma fac vazuta de el, sa intru in vorba cu el. Ii scriam zilnic doar, doar sa apuce sa ma cunoasca si sa ma placa cu adevarat.. Totul s-a intamplat dupa cum mi-am dorit, insa doar pentru cativa ani. Acea prima dragoste nu mai e acum. Cu toate acestea iubesc iar, desi am crezut ca nu voi mai simti niciodata iubirea. Este o altfel de dragoste, una noua, speciala in felul ei, intr-un fel o pot numi o "prima iubire".

Nu leg o perioada, o zi anume de el, am legat totul, poate prea multe incat am ajuns fara el. Cred ca cel mai frumos vis al meu era sa raman cu el pentru totdeauna...chiar a fost doar un vis.
O sa cred in continuare ca niciodata nu e prea tarziu pentru o prima iubire.

Prima iubire te marcheaza dar si te pregateste pentru urmatoarele relatii. Nu va ramane doar o simpla amintire, acele emotii ale revederii te vor incerca de multe ori. Este important felul in care iubirea a aparut si ce -sa intamplat intre tine si el. Iubirea vine si pleaca fara sa anunte. Nu poti fi pregatit pentru o noua iubire sau pentru o despartire. Sfarsitul primei iubirii nu este si sfarsitul sentimentelor tale. Fii sigura insa de un lucru: prima iubire nu o sa o uiti niciodata...