Parinti fiind, ne intrebam in mod constant daca facem alegerile potrivite pentru copiii nostri. Mananca bine? Dorm suficient? Petrec prea mult timp in fata unui ecran?

Cea mai mare influenta in dezvoltarea copiilor o are comportamentul nostru, ca parinti, si mai putin ceea ce ne iese pe gura.

Copiii sunt mult influentati de comportamentele celor din jurul lor, multumita unui mecanism cerebral cunoscut ca “neuronii oglinda”. Neuronii oglinda sunt un tip specializat de celule cerebrale ce transmit impulsuri asociate imitatiei. In alte cuvinte, ajuta copiii sa invete prin observatie, formand cai neurale noi atunci cand acestia observa un comportament la cei din anturajul lor.

Iata 5 modalitati prin care putem valorifica acest fenomen din dezvoltarea creierului copiilor nostri pentru ca acestia sa creasca fericiti, increzatori si buni.

 

 5 moduri de a creste copii fericiti, increzatori si buni

 

1. Faceti fata provocarilor cu indulgenta

 


Copiii sunt, inevitabil, martorii unor situatii stresante pentru parinti: de la blocajele de trafic pana la situatiile neplacute de la serviciu. Printr-un comportament constient, le putem dovedi ca, desi provocarile sunt ceva obisnuit pentru viata de zi cu zi, este bine sa ramanem calmi, sa ne concentram pe gasirea unor solutii si sa incercam sa rezolvam problemele pas cu pas.

  2. Incurajati-va pasiunile

Foto: suravid / Shutterstock


Cu totii ne dorim ne dorim pentru copiii nostri ca acestia sa isi urmeze pasiunile si sa se simta inspirati de-a lungul vietii. Ei observa atunci cand suntem entuziasmati de ceva si invata sa se simta la fel in circumstante asemanatoare. Fie ca este vorba despre cariera, proiecte suplimentare, voluntariat sau pur si simplu o iesire in natura, exprimati-va bucuria si aratati cat de bine va simtiti facand ceea ce va place.

 

3. Comunicati-va sentimentele intr-un mod placut


Copiii intotdeauna asculta, fie ca vorbim cu partenerul de viata, cu vecinii, cu profesorii ori cu un reprezentant al serviciului de clienti de la compania de cablu. Astfel, ei isi insusesc abilitatile de comunicare observand parintii. Ceea ce trebuie sa facem noi (si ce ii ajuta foarte mult in viata) este sa ne auda vorbind despre ceea ce simtim, sa fim capabili sa ne recunoastem propriile greseli, sa facem compromisuri echitabile si sa reusim sa ne rezolvam conflictele cu gratie.