Teoria atasamentului sau de ce iubim intr-un anumit fel
Felul in care ne dezvoltam legaturile emotionale cu ceilalti, ne demonstreaza Milan and Kay Yerkovitch in cartea “Cum iubim” depinde in mare masura de experienta afectiva si de dragostea de care am avut parte ca si copii, incepand cu primele 18 luni din viata. “Teoria atasamentului” poate fi aplicata in cazul multor persoane si ne poate explica de ce dezvoltam un anumit comportament emotional fata de persoana iubita. Daca in copilarie parintii au raspuns corespunzator nevoilor de afectivitate ale copilului, asigurandu-i confortul emotional si exteriorizandu-si pozitiv propriile trairi afective, atunci, inconstient, copilul devenit adult va reusi la randul sau sa-si manifeste optim afectiunea fata de cel iubit. Copilul-adult a invatat sa primeasca iubire si va stii cum sa o impartaseasca. Dar daca din motive mai mult sau mai putin obiective parintii nu au putut sau nu au dispus de capacitatea emotionala de a-si manifesta iubirea? Daca in acest caz copilul nu a primit suficienta iubire, cum va stii sa o dea mai departe? Raspunzand acestor intrebari, Milan and Kay Yerkovitch identifica mai multe stiluri individuale de manifestare a iubirii fata de persoana draga, stiluri ce pornesc de la manifestarile de iubire primite in copilarie: