Vizite cu ghidaj gratuit la Muzeul K. H. Zambaccian
Sambata, 25 aprilie 2009, incepand cu orele 11.30 iubitorii de arta sunt invitati sa petreaca o ora agreabila in casa conului Zambacu (cum il numeau prietenii), beneficiind de prezentarea colectiei realizata de un specialist al Muzeului National de Arta al Romaniei, fara a mai plati taxa de ghidaj obisnuita. Pentru a participa este necesara o programare in prealabil la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la cosmin.ungureanu@art.museum.ro.
La sfarsitul anului 2008 muzeul s-a redeschis intr-o noua formula expozitionala, dupa ce cladirea a fost renovata iar lucrarile au fost restaurate. Este prezentata acum in intregime colectia de 19 panze semnate de maestri ai scolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli.
O alta noutate oferita vizitatorilor cu prilejul redeschiderii este sala dedicata lucrarilor de grafica semnate de personalitati ale picturii precum Grigorescu, Tonitza, Iser, Ressu, Petrascu, Pallady, stefan Dimitrescu si Magdalena Radulescu.
Muzeul Zambaccian se remarca prin calitatea exceptionala a lucrarilor de arta romaneasca care reflecta gustul desavarsit al colectionarului. Sunt prezente lucrari de varf ale maestrilor secolului al XIX-lea sau de la inceputul secolului al XX-lea: Aman, Grigorescu, Andreescu, Luchian, alaturi de care se regasesc lucrari ale artistilor din perioada interbelica: Tonitza, Pallady, Petrascu, Iser, Darascu, Ressu etc.
In vizita la conu’ Zambacu : 25 aprilie orele 11.30
Muzeul K. H. Zambaccian
Strada Muzeul Zambaccian nr. 21A
Tarif: bilet 7 lei (intreg), 3,5 lei (redus)
Expozitie de ceramica la Muzeul Taranului Roman
Odinioara unul dintre cele mai puternice centre de olari din judetul Valcea, centrul de la Vladesti duce azi mai departe mestesugul prin intermediul Violetei si al lui Eugen Patru, fiica si respectiv ginerele lui Dumitru Schiopu, unul dintre ultimii mari mesteri ceramisti ai locului. Din nefericire, la fel ca si in alte centre ceramice, mestesugul a cunoscut un declin accentuat: in perioada interbelica existau peste 60 de familii care practicau olaritul, ajungandu-se ca in anii 90 in sat sa ramana doar doi olari, Constantin Arniceru si Dumitru Schiopu.