i am s preîntâmpin chiar eu motivele pentru care i ali cititori ar putea fi neîncreztori în ceea ce am spus.
Coperta i titlul
În ceea ce privete titlul, m încadrez singur în una dintre categoriile delimitate chiar de one, i anume sunt o persoan pentru care caramelul este prea dulce. La fel este i titlul, care nu susprinde magia crii ci mai degrab sugereaz – cititorului neavizat – o carte bolnvicios de dulce pentru o societate pragmatic.
one - magicianul cuvintelor
Personajul care mi-a atras atenia de la început este oarecele Tataie, “cel mai mare mahr dintre oarecii oraului”. i începând de la acest punct ptrundem într-o lume de basm modern, lumea fermecat imaginat de one în cele mai mici i inedite detalii, cu mult umor i cu infinit originalitate.
Romanul se prbuete peste tine într-o cascad de fraze scrise cu verv, bogate i colorate. Eti cuprins de vraja castelului, de absurdul personajelor, iar aceast vraj se extinde i peste cltoria la Paris a personajului principal, cititorul descoperind astfel o alt lume, ascuns i obscur.
one intete spre o naraiune la persoana I, cu un narator care dezleag misterul ce îl înconjoar sub ochii cititorului. Dar abundena dialogului cu personaje cu valene de omniscien, duce naraiunea spre persoana a II-a. Dei din punct de vedere strict tehnic, acest procedeu este mult mai dificil, este în mod paradoxal o atracie pentru orice scriitor care se identific puternic cu personajul su.