Si aproape oricine a fost intrigat de ideea mult raspandita ca textele ilustreaza o perioada indelungata, pierduta, a crestinatatii – o secta ce a crezut intr‑un martir "Invatator al Dreptatii", ce va reaparea in cele din urma credinciosilor.

Pana acum, insa, foarte putini oameni au avut sansa de a citi manuscrisele, din simplul motiv ca nici o traducere completa a lor nu a fost pana in prezent accesibila omului obisnuit. Cartea "Manuscrisele de la Marea Moarta", aparuta la Editura Herald, este destinata sa suplineasca aceasta nevoie.

Ea ofera interpretari inteligibile principalelor manuscrise din pesterile de la Marea Moarta. Mai mult, nu se angreneaza in nici un fel de teorie particulara, ci permite manuscriselor sa se exprime si sa dea marturie in mijlocul zarvei controverselor cu privire la ele.

Theodor H. Gaster, caruia ii datoram notele introductive, traducerea si comentariile la aceste scrieri, a avut in vedere urmatoarele aspecte:

 (a) Textele prezentate in carte au fost compuse in perioade variind intre 170 i.Hr. si 68 d.Hr.

 (b) Ele au fost pastrate in biblioteca unui lacas de cult esenian sau in casa de rugaciuni de la Qumran, dar reprezinta repertoriul religios al Comunitatii eseniene ca intreg.

 (c) Manuscrisele de la Marea Moarta si miscarea religioasa pe care au descris‑o ne‑au ajutat sa reconstituim climatul spiritual de inceput al crestinismului si misiunea lui Ioan Botezatorul cu privire la instituirea Bisericii primare. Insa manuscrisele nu contin nici un fel de anticipare a doctrinelor crestine, adica, Intruparea, Preotia, Rascumpararea sau Impartasania.

 (d) Comunitatea religioasa reprezentata in manuscrise nu crede, asa cum s‑a presupus, intr‑un "invatator al dreptatii"martir si mesianic, care reapare postum discipolilor sai si a carui a doua venire era asteptata. Titlul "invatatorul dreptatii" (mai corect "adevaratul reprezentant al legii") desemneaza o functie, nu o persoana particulara.

(e) Este neindicat in prezent sa tragem concluzii istorice din texte sau sa speculam cu privire la aluziile istorice cuprinse in ele.