"Nu mai e timp sa traim povestea altora, sa ne framantam pentru ipotetice treburi din viitor, pentru greselile celor din jur sau sa ramanem pironiti intr-un trecut pe care nu il mai putem schimba. Nu isi au rost noptile transformate in zi atunci cand toate culorile se transforma parca in gri.
Pietrele vietii le mai dam jos, obstacolele le mai ocolim, ne mai odihnim, ne mai stergem fruntea, mai tragem aer in piept, facem o cruce mare si mergem mai departe.
Toate trec si intr-un final, oricum ar fi, va fi bine.
Iertand, binecuvantand, iubind, orice se poate! Natural, autentic, firesc, cu un suspin al firii, fiecare om a ars pe pamant pacatul macar cu o lacrima, invatand ca totul se poate repara, totul! Mai ales dupa ce gusti din bucuria de a ierta si a fi iertat!" (din "Putine cuvinte, multa iubire")
- Parintele Hrisostom Filipescu
Foto: Flickr/ fusion-of-horizons
Foto: Flickr/fusion-of-horizons
Pentru mine, aceste frumoase indemnuri spirituale au fost in acelasi timp un semn ca, indiferent de religie sau cultura, esenta invataturilor sacre este aceeasi. Asa cum imi place sa descopar versurile sufi ale lui Rumi, sau indemnurile lui Dalai Lama, la fel gasesc ca aceste cuvinte sunt atat de frumoase, sunt depline, caci ele indica catre iubire. (I.S.)