1. S-a dus pe apa Sambetei (a disparut).
Apa sambetei era, intr-o veche credinta, un rau care se varsa in Infern, deci tot ce cadea in acea apa nu se mai putea gasi.
2. Banul n-are miros
Imparatul Vespasian i-a urmat lui Nero si a gasit visteria goala. El a pus multe dari, chiar si pe closete. De atunci, closetele se numesc si vespasiene. Intr-o zi, fiul sau Titus (viitor imparat) i-a spus ca poporul rade si il barfeste pentru ca a scos bani din o sursa mirositoare. Vespasian i-a pus sub nas fiului sau o moneda si i-a spus: „Uite, banu n-are miros”.
3. Ii face capul calendar
Este o expresie veche si a pornit de la faptul ca, demult, in calendare apareau multe cifre, date astronomice, istorice, geografice care nu puteau fi tinute usor minte.
4. Nici in clin, nici in maneca
Stim ca maneca este partea hainei care acopera bratul, iar un clin este o fasie oarecare de material. Nu este nici o legatura intre acesti termeni si expresia romaneasca „a nu avea nici in clin, nici in maneca cu ceva sau cu cineva“. Expresia este veche si se trage din Transilvania. Acolo, taranii spun „in manec” cand urca cu carul un deal si „in clin”, cand coboara la vale. Cand caruta si carutasul stau pe loc, va fi nici in clin, nici in manec. Expresia a patruns in toate regiunile tarii si s-a pastrat pana azi nu cu sensul primar ci asa cum am spus sa nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva in nicio imprejurare.
Expresia e bazata pe credinta celor vechi ca cerul este alcatuit din mai multe bolte. In boltele de sus, ajungeau cei fericiti, asa ca expresia inseamna ca te afli in culmea fericirii, desfatarii si bucuriei.
6. In vino veritas - in vin este adevarul
Expresie veche de peste 2000 de ani, este atribuita poetului grec Alceu, care a trait cu 6 secole inainte de Hristos. Pe vremea lui, celor banuiti de fapte rele li se dadea sa bea vinuri tari pentru a spune adevarul. Omul la bautura devine vorbaret si atunci dezvaluie taine pe care le-ar ascunde daca ar fi treaz.
7. Munca de Sisif
Sisif a fost un rege legendar, pe care Zeus l-a osandit pentru nesupunere sa urce un deal din infern ducand in spinare o stanca uriasa. Dar cum ajungea in varf, stanca aluneca si Sisif trebuia sa o ia de la inceput. Expresia se refera la o stradanie istovitoare si inutila, un efort spre un obiectiv imposibil de atins.
Este o piatra foarte dura de culoare neagra. Piatra este folosita de bijutieri pentru a verifica daca o bijuterie este din aur si din ce fel de aur. Bijutierul freaca obiectul pe piatra neagra, si pe fasia subtire de metal ramasa pe piatra se toarna apa tare (acid nitric). Daca metalul nu este aur, urma dispare, daca este aur, culoarea capatata de urma galbena indica felul si caratele aurului. Expresia „piatra de incercare” se foloseste cand este vorba de o proba foarte grea pe care cineva trebuie sa o treaca.
9. Codrul Vlasiei
Se intindea din nordul Bucurestilor pana la Cernica, Snagov, chiar aproape de Ploiesti. A trece prin aceasta padure era un act de mare curaj pentru ca talhariile acolo se tineau lant. Vorba „ca-n codru Vlasiei” se aplica si azi celor care fura fara rusine din avutul public. Expresia mai inseamna un loc fara control, unde domneste jaful si frauda.
10. Pielea ursului din padure
Expresia provine dintr-o fabula de La Fontaine. Doi prieteni au vandut unui blanar blana ursului pe care il vor vana a doua zi. Pornesc ei la vanatoare, se intalnesc cu ursul, dar, cuprinsi de groaza, unul se urca intr-un copac iar celalalt face pe mortul. Ursul nu mananca starvuri, si dupa ce l-a mirosit pe cel de jos a plecat. Prietenul din pom coboara si-l intreaba pe cel de jos ce i-a spus ursul la ureche. „Mi-a spus sa nu-i mai vand pielea pana nu-l vanez”. Sau in alte fabule i-ar fi spus sa-si aleaga cu grija prietenii. Folosim expresia pentru a stabili ca numai ce este in mana nu e minciuna, sau se mai foloseste atunci cand un prieten ne dezamageste.
11. Daca taceai, filozof ramaneai
Maxima este extrasa din lucrarea „Mangaierile filozofiei” care apartine filozofului antic Boethius. Acesta se afla in inchisoare pentru niste declaratii care n-au placut regelui. Maxima trebuie folosita cu discernamant in imprejurarea cand tacerea poate fi mai inteligenta decat cuvantul.
12. Vorbe de claca
Cu intelesul de „vorbe fara miez, de flecareala”. Expresia este legata de mica adunare de vecini de la sat, numita claca. Vecinii se adunau si ajutau la munca pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori si de barfe din sat.
Iti recomandam sa urmaresti si videoblogul lui Zaiafet, pe YouTube.com