M-a dus avarul sa-mi arate
Intregul sau tezaur,
Si mi-a deschis o lada plina
Cu aur... aur... aur...
Foto: Femeie dormind, Shutterstock
Privindu-ma cu ochi ironici
Mi-a zis: „Arata-mi mie
Si tu, acum, daca se poate,
Atata bogatie!”
Atuncia, ca sa-mi sting in suflet
Sarcazmul si amarul,
Si sa-i arat ca decat mine
E mai sarac avarul;
L-am dus grabit spre locuinta,
Spre raiul dragei mele,
Si-am zis avarului: „Priveste
Furis printre perdele!”
El s-a uitat: pe-o perna alba
Dormea iubita dusa,
Si-n jurul ei plutea un farmec
De liniste nespusa...
Ne-am dus in urma fiecare
Spre scumpul sau tezaur:
Eu la iubita mea, — Avarul
Spre lada lui cu aur...