Nevoia de o constiinta civica mai puternica

Garbo. ro: Centrul FILIA a organizat  si participat la mai multe proteste pentru apararea drepturilor femeilor din Romania. Unul dintre acestea s-a desfasurat in momentul hotararii de a reduce indemnizatia pentru cresterea copilului. Din pacate insa, sub presiunea a 2-3 ONG-uri, politicienii raman pe pozitii. E nevoie de o constiinta civica mai puternica in societate?

Alice Iancu: In general, da, este nevoie de o constiinta civica mai puternica in societate, daca dorim ca politica, in sensul cel mai larg, sa devina “a noastra”. In acelasi timp cred ca este important sa nu invinovatim femeile pentru o participare scazuta sau sa le blamam pentru ca nu sunt “exceptionale” fata de societatea in care traiesc.

Unul din motivele acestei participari scazute este chiar senzatia ca “politicienii” raman pe pozitii. Eu cred ca a fost importanta iesirea femeilor in strada la protestul parintilor. Acesta a fost un protest care pe noi ne-a entuziasmat mult pentru ca fusese organizat “la firul ierbii”, de femei. A fost cel mai mare protest al femeilor din ultimii 10 ani. Noi l-am sprijinit cu expertiza si prezenta noastra. Cred ca fara acest protest masurile guvernamentale ar fi putut fi mai dure si daunatoare.

In plus, cred ca orice protest are cel putin un merit: femeile se solidarizeaza unele cu celelalte si ies cu cererile lor in public, ca cetatence active. Este un exercitiu nou pentru multe dintre ele. De aceea noi incercam sa organizam manifestari publice: flashmob-uri, iesiri in strada de tot felul, seminarii, mese rotunde. Pentru ca acest exercitiu este important. Vezi de la o actiune la alta cum femeile vorbesc mai mult si mai liber.

Un alt motiv al participarii scazute este lipsa de resurse. Aici nu ma refer in principal la bani, desi acestia sunt importanti. Cred ca este o naivitate sa pretindem ca grupurile sociale cu mai putini bani si mai putina putere de decizie au posibilitati egale de a exercita presiune asupra decidentilor politici. Insa eu cred ca resursa principala pe care femeile nu o au este timpul.

Femeile din Romania sunt pe locuri “fruntase” in Europa atunci cand este vorba de munca neplatita si invizibila din gospodarie. In Romania femeile muncesc sa spunem 8 ore la serviciu, dupa care alte 4-5 ore, uneori mai mult, acasa. Ele indeplinesc marea majoritate a muncilor casnice.

Acestea ocupa timp. Atunci cand termini munca la 11 noaptea si te trezesti la ora 5-6 pentru a pregati micul dejun, hainele, baita, pentru copii si pentru partener, este dificila “mobilizarea”. Tin minte ca odata o colega a fost intrebata cum anume se mentine patriarhatul si a raspuns imediat “Ne tine pe toate ocupate”.

De asemenea, in ceea ce priveste mobilizarea femeilor, ele mai au de infruntat un obstacol suplimentar: miscarea politica pentru emanciparea femeilor poarta un nume de multe ori batjocorit sau neinteles: feminism. Deseori, atunci cand protesteaza sau formuleaza revendicari, femeile se simt datoare sa precizeze “nu sunt feminista, dar...”. A existat un fel de ofensiva preventiva la adresa feminismului, nici nu apucase acesta sa se dezvolte din nou in spatiul romanesc si s-a pomenit impins intr-un colt defensiv.

Spun “din nou” pentru ca feminism romanesc cu traditie a existat in Romania si lui i se datoreaza drepturile castigate de femei, atatea cate erau, la inceputul secolului XX. Ar trebui sa ne mandrim cu apelativul “feminista”, sa il pronuntam firesc si sa nu fim defensive.

Foto stanga: Protestul femeilor din Italia/ februarie 2011; Foto paPisc